Începând cu ianuarie 2025, obiectivele de reciclare a deșeurilor de ambalaje vor crește la 70%. România intenționează să construiască 26 de noi fabrici de reciclare până în 2026, cu sprijinul fondurilor PNNR.
De la 1 ianuarie 2025, România va trebui să își îndeplinească angajamentele europene privind reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje prin atingerea unor ținte mai ambițioase.
Dacă în prezent ținta de valorificare globală este de 65%, aceasta va crește la 70%, iar reciclarea de la 60% la 65%.
Totodată, fiecare tip de material va avea noi praguri de reciclare: hârtia și cartonul la 75%, plasticul și aluminiul la 50%, sticla și metalele feroase la 70%, iar lemnul la 25%.
Aceste modificări legislative aliniate cerințelor Uniunii Europene vizează reducerea impactului deșeurilor asupra mediului și susținerea tranziției către o economie circulară.
Însă, pentru o țară care, conform datelor Institutului Național de Statistică, reciclează doar 38% din deșeurile de ambalaje, obiectivele de anul viitor reprezintă o provocare majoră.
Un sistem de gestionare fragil
În România, reciclarea este în continuare sub potențial, din cauza unui sistem insuficient dezvoltat.
Lipsa infrastructurii adecvate, colectarea deficitară și conștientizarea redusă în rândul populației sunt doar câteva dintre problemele care împiedică progresul.
În mediul rural, colectarea separată este aproape inexistentă, iar în mediul urban, deși există mai multe facilități, ele nu sunt utilizate corespunzător.
Cu toate acestea, 2025 vine cu o schimbare de strategie, mai ales prin implementarea unor proiecte majore finanțate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Planurile guvernamentale: 26 de fabrici de reciclare până în 2026
Un element esențial al strategiei naționale este construirea a 26 de fabrici de reciclare până în iunie 2026, pentru care sunt alocate aproximativ 220 de milioane de euro din fonduri PNRR,
Aceste fabrici vor viza diverse tipuri de materiale, contribuind la reducerea deficitului de capacitate de procesare.
Ajutorul de stat acordat într-un proiect poate avea o valoare maximă eligibilă de 8.400.000 euro și o valoare minimă eligibilă de 500.000 euro, iar valoarea ajutorului de stat regional poate ajunge până la 75%.
„Prin intermediul acestei măsuri vor fi sprijinite activităţi specifice pentru construirea de instalații de reciclare a deșeurilor colectate separat pentru a reduce impactul deșeurilor asupra mediului și a populației, pentru a reduce consumul de resurse în vederea promovării dezvoltării economice durabile în toate regiunile și pentru a atinge obiectivele de reciclare din pachetul privind economia circulară și în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor/planurile județene de gestionare a deșeurilor și cu Planul de gestionare a deșeurilor din Municipiul București.” – potrivit Administrației Fondului pentru Mediu.
Dacă proiectele sunt implementate conform calendarului, ele ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru infrastructura de reciclare din România.
Totuși, rămâne de văzut dacă autoritățile locale și centrale pot colabora eficient pentru a asigura finalizarea acestor proiecte în termenii stabiliți.
Sectorul privat: un partener indispensabil
În paralel, companiile private joacă un rol crucial în gestionarea deșeurilor.
Clean Recycle, unul dintre primii cinci operatori locali de transfer de responsabilitate (OIREP), este un exemplu relevant.
În primele zece luni ale anului 2024, compania a gestionat peste 100.000 de tone de deșeuri de ambalaje pentru un portofoliu de peste 800 de clienți.
Cu toate acestea, 5% din deșeurile gestionate de Clean Recycle au fost valorificate prin incinerare, o metodă discutabilă din perspectiva sustenabilității.
În timp ce valorificarea energetică poate contribui la reducerea cantității de deșeuri depozitate, accentul trebuie pus pe reciclarea efectivă, în conformitate cu noile obiective.
Companiile din sectoare precum bunuri de consum cu mișcare rapidă, retail, automotive și producție industrială, care colaborează cu astfel de operatori, vor trebui să adopte practici mai riguroase pentru a reduce cantitatea de ambalaje nereciclate.
„Autoritățile naționale, locale, dar și mediul de business joacă un rol esențial în implementarea măsurilor necesare pentru atingerea acestor ținte ambițioase.
Pe de altă parte, populația trebuie să adopte un model de consum responsabil, prin care să scadă cantitățile de deșeuri de ambalaje generate și să colecteze separat sau să recicleze cât de mult posibil.
Până nu demult, întreaga societate a avut o abordare superficială privind această problemă, dar nu mai putem continua așa. În plus, trebuie să ne gândim și ce lăsăm ca moștenire generațiilor viitoare.” – a declarat Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.
Ce urmează?
Noile ținte din 2025 sunt doar un pas intermediar.
Din 2030, România va trebui să atingă o țintă globală de reciclare a deșeurilor de ambalaje de 70%, ceea ce va necesita investiții continue în infrastructură, campanii de educare a publicului și măsuri mai stricte de conformare pentru producători și comercianți.
Pași spre sustenabilitate sau o luptă contra cronometru?
România se află într-un moment critic al tranziției către economia circulară.
În teorie, planurile existente – de la creșterea capacității de reciclare până la adoptarea legislației europene sunt fundamentale pentru reducerea impactului deșeurilor asupra mediului.
Totuși, succesul acestor măsuri depinde de modul în care vor fi implementate.
Fără o coordonare eficientă între autorități, sectorul privat și populație, riscul de a nu atinge noile obiective rămâne ridicat.
Într-o țară unde reciclarea încă este la un nivel modest, presiunea timpului și a obligațiilor europene poate reprezenta atât o motivație, cât și o sursă de obstacole majore.
#fabricidereciclare #PNRR #obiectivedereciclare #economiecirculara #oirep #greeninvestments #recyclingtargets #ecodevelopment
