Este o perioadă în care destul de mulți oameni au făcut cumpărături de impuls sau de teama că magazinele vor rămâne fără stocuri de marfă, în pofida asigurărilor din partea retailerilor că acest lucru nu se va întâmpla.
Indiferent care este motivul pentru care am cumpărat alimente, poate mai multe decât de obicei, suntem pasibili să creştem risipa alimentară.
Este important ca în aceste zile, poate mai mult ca oricând, să preţuim hrana şi să o tratăm cu respect, mai ales că, potrivit InfoCons, şi în zilele obişnuite jumătate dintre români risipesc lunar aproape 25% din totalul produselor alimentare.
În acest context, am relizat un scurt ghid practic pentru a reduce risipa alimentară:
1. Puteți folosi site-uri şi aplicaţii de smartphone pentru rețete cu ingredientele pe care le aveți la dispoziție, astfel încât să folosiţi tot ce aveţi în frigider sau cămară. De exemplu: supercook.com sau yummly.com. Se folosesc foarte usor – introduceţi câteva ingrediente în bara de „căutare” şi veţi primi o listă de preparate care conţin acele ingrediente, precum şi instrucţiunile de gătire.
2. Încercaţi să dimensionaţi corect porţia de mâncare şi luaţi în calcul faptul că staţi în casă, deci nivelul de energie este redus în această perioadă. Consumul optim caloric recomandat pentru femei este de aproximativ 1.600, iar pentru bărbați, 1.600 – 2.000. În cazul în care totuși îți mai rămâne ceva: depozitează corect, astfel te poți bucura de mâncare la o dată ulterioară sau poți încropi un nou meniu.
3. Verificaţi constant datele de expirare ale produselor pe care le-aţi achiziţionat şi prioritizaţi consumul alimentelor în funcţie de acest criteriu.
4. Puneţi într-o cutie alimentele de consum imediat pe raftul cel mai uşor de observat din frigider, pe care le mănânci cu prioritate și să eviți să le pierzi prin frigider (legumele, fructele, brânzeturi şi mezeluri).
5. Dacă legumele şi fructele încep să se deterioreze, mutaţi-le în congelator. Le puteţi folosi mai târziu în mâncăruri şi smoothie-uri sau prăjituri.
6. Multe dintre modificările care generează alterarea alimentelor pot fi amânate sau controlate printr-o păstrare adecvată și informată. Fructele se ţin în cămara până la coacere, apoi le puteţi pune în frigider, dar uneori nu se împacă bine dacă sunt puse în apropierea legumelor. Cel mai bine este să le despărţiţi.
7. Dacă este posibil faceţi compost
8. Donează surplusul de hrană organizațiilor non-profit sau direct oamenilor care au nevoie de ele. Sigur ai printre vecini oameni cu venituri reduse.
Reamintim că pierderile mari de alimente au efecte profunde asupra economiei, mediului și a sănătății noastre, potrivit foodwastecombat.com. Ajunsă la groapa de gunoi, mâncarea aruncată se combină cu deșeurile deja existente și încep un proces foarte lent de descompunere, degajând metan. Metanul este una dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră. Odată ajuns în atmosferă, poate reține de 86 de ori mai multă căldură ca dioxidul de carbon, contribuind masiv la încălzirea globală.
