Schimbările climatice transformă masculul șopârlei dragon în femelă

Oamenii de știință de la Universitatea din Canberra au confirmat, pentru prima oară, transformarea masculului șopârlei dragon în femelă, indusă de schimbările climatice, informează Science Daily. Studiul a fost publicat recent în revista Nature.

dragon barbos

Cercetătorii, care au studiat mult timp șopârlele australiene numite dragonul bărbos, au reușit să demonstreze că procesul de determinare a sexului unei reptile poate trece rapid de la unul determinat de cromozomi la unul determinat de temperatură.

„Am reușit să demonstrăm în laborator, anterior, că atunci când sunt expuse la temperaturi extreme, șopârlele dragon care, genetic, sunt masculi se transformă în femele”, spune principalul autor al studiului, Dr. Clare Holleley, cercetător post-doctoral la Institutul pentru Ecologie Aplicată al Universității din Canberra. „Acum am arătat că aceste exemplare care au suferit o inversare de sex sunt fertile și că transformarea lor este un fenomen apărut în mod natural”, a mai spus ea.

Folosind datele de teren de la 131 de șopârle adulte și din experimentele de reproducere controlată, Dr. Holleley și colegii săi au efectuat analize moleculare care arată că unele șopârle cu temperaturi mai calde au avut cromozomi de gen masculin, dar, de fapt, erau femele.

„Prin reproducerea femelelor de sex inversat cu masculi normali, am putut stabili noi linii de reproducere în care doar temperatura să determine sexul. Astfel, am descoperit că aceste șopârle ar putea declanșa o tranziție rapidă de la un sistem dependent genetic la un sistem dependent de temperatură”, a mai spus Holleley. „Am constatat, de asemenea, că femelele cu sex inversat – femelele care, genetic, sunt masculi – au făcut mai multe ouă decât femelele normale. Deci, într-un fel, s-ar putea dovedi că tații șopârle sunt mai bune mame”, a adăugat cercetătoarea.

„Mecanismele care determină sexul au un impact profund asupra evoluției și persistenței tuturor speciilor care se reproduc sexual”, explică un alt autor al studiului, profesorul Arthur Georges. „Cu cât aflăm mai multe despre aceste procese, cu atât vom fi mai bine echipați să prezicem reacțiile evolutive la schimbările climatice și impactul pe care îl pot avea acestea asupra biodiversității la nivel global”, a mai spus Georges.

Sursă foto: Flickr.com

 

Mai citește și:

Schimbările climatice anulează progresul din ultimii 50 de ani în ce privește sănătatea globală

Marea Barieră de Corali ar putea să nu fie introdusă pe lista ecosistemelor aflate în pericol

Creșterea nivelului mărilor s-a accelerat în ultimii 20 de ani

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri