Există o legătură clară între amenințările aduse de schimbările climatice și incidența crescută a problemelor psihice în rândul populațiilor efectate.
Sănătatea mintală include starea de bine, rezistența emoțională și bunăstarea psihosocială – toate acestea fiind afectate de schimbările climatice, în special în rândul comunităților vulnerabile din mediile predispuse la dezastre naturale și în țările cu venituri mici și medii, potrivit weforum.org
Evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi dezastrele naturale, au efecte de lungă durată asupra rezultatelor sănătății mintale prin expunerea la traume, ducând la tulburări de stres posttraumatic, tulburări depresive majore, anxietate, depresie și auto-vătămare.
De exemplu, aproximativ 31,2% dintre supraviețuitorii uraganului Katrina din 2005 au suferit tulburări de anxietate-dispoziție în urma dezastrului. Între timp, în Bangladesh, predispus la dezastre naturale, printre supraviețuitorii inundațiilor musonice din 2019, 57,5% au avut o idee suicidară, iar 2% au încercat să se sinucidă.
Schimbările climatice suplimentare, cum ar fi creșterea temperaturilor și a gradului de poluare, contribuie, de asemenea, la agravarea problemelor de sănătății mintale. O expunere crescută la 10 micrograme per m3 de particule de poluare a aerului timp de un an sau mai mult va crește probabil riscul de depresie cu 10%. Nu este surprinzător faptul că, cu toate cele 15 dintre cele mai poluate orașe din lume situate în țările cu venituri mici și medii, efectele negative asupra sănătății mintale sunt grav exacerbate în rândul populațiilor din aceste state.
Recunoscând urgența acestor probleme, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a făcut pași în Planul său de acțiune pentru sănătatea mintală 2013-2020, semnalând prima recunoaștere formală a problemelor de sănătate mintală la nivel global.
Cu toate acestea, progresul relativ lent al cercetărilor privind mecanismele de intervenție în caz de urgență privind sănătatea mintală și schimbările climatice rămâne îngrijorător, potrivit weforum.org. Între 2007 și 2016, doar 208 de publicații în limba engleză au revizuit studiile axate pe schimbările climatice și sănătatea mintală. Majoritatea cercetărilor se opresc din conectarea evenimentelor meteorologice extreme la schimbările climatice, dar, în schimb, le tratează drept cazuri izolate. Aceasta subliniază impactul la nivel micro al schimbărilor climatice antropice, ceea ce duce la dovezi ale riscurilor globale multisectoriale agregate.
Cu toate acestea, țările cu venituri ridicate, precum SUA și Japonia, au încorporat elemente de sănătate mintală în răspunsurile lor de urgență. Acestea includ desfășurarea pe termen scurt a echipei psihiatrice în locuri de dezastru, recomandări nutriționale și centre de asistență accesibile tehnologiei în urma uraganului Katrina din 2005 și a cutremurului din Marele Japonia de Est din 2011.
Aceste țări își pot valorifica experiențele în reacții de urgență și criză pregătirea pentru a conduce eforturile către un sistem public global integrat, care include asigurări universale pentru dezastre și pregătirea resurselor și infrastructurii în timp de pace pentru atenuarea riscurilor.
Citește și: Ce fel de aer respiră copiii noștri? Jumătate din școlile monitorizate depășesc limitele de poluare
