Ne-am obișnuit să tratăm schimbările climatice ca pe un fenomen care nu ne impactează direct și totuși există unele ale căror efect se resimte direct în ecosistemul de business al anului 2020. Iată care sunt acestea și în ce domenii va fi impactul lor cel mai mare.
Text de Ciprian Stănescu, Social Innovation Solutions
Creșterea temperaturii globale. În Franța anului 2019 rata mortalității generată de temperaturile ridicate a crescut cu 9.1%, iar până în anul 2050 se așteaptă să moară 255.000 de oameni la nivel mondial, din această cauză. Creșterea foarte mare a temperaturii are impact direct asupra creșterii normale a cerealelor și afectează întreg lanțul de producție astfel că până în 2050, cel puțin 150 de milioane de oameni riscă să aibă deficit de proteine, arată un studiu publicat de Harvard Business Review. De asemenea, estimări recente privind unul dintre cele mai încercate continente când vine vorba de creșterea temperaturii globale – Australia – arată că dacă autoritățile nu iau măsuri urgente în privința stabilizării schimbărilor climatice peste 900.000 de oameni își vor pierde locurile de muncă până în următoarele decenii, ceea ce va accentua și mai mult efectele economice generate de incendiile de la începutul anului și de criza covid pe care o traversăm în prezent. În plus, creșterea temperaturii globale poate genera și creșterea numărului de boli generate de infecții, arată o analiză publicată de Harvard Business Review. Raționamentul este simplu: mamiferele din zona Ecuatorului se retrag spre poli pentru a scăpa de căldură și aduc cu ele viruși și bacterii care se vor transmite la mamiferele din zonele traversate.
Creșterea nivelului mării. Experții estimează că până în 2100 nivelul mării va crește cu 2 metri față de nivelul actual ceea ce înseamnă că între 400 și 800 de milioane de oameni vor fi nevoiți să se mute din locurile în care trăiesc în prezent, orașe precum Londra sau Shanghai devenind aproape nelocuibile, arată mai multe articole publicate de Surging Seas și The Guardian în ultimii ani, sau mai specific, raportul de riscuri globale din 2019 al World Economic Forum.
Secete, inundații și furtuni. Creșterea temperaturii globale va face ca atmosfera să poată reține mai multă apă favorizând astfel furtunile și inundațiile. În plus, contextul pandemiei pe care o traversăm generază provocări la nivelul administrației publice. Calamitățile naturale și dezorientarea la nivel de organizare publică au efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare. O analiză din luna august 2020 a McKinsey arată că 80% din lanțurile de aprovizionare care trimit produse în toată lumea, își au originea în țări slab dezvoltate, afectate de instabilitate politică și de schimbările climatice. O întrerupere chiar și parțială a unui astfel de lanț de aprovizionare ar propaga efecte în lanț, în toată lumea. De asemenea, impactul pe care fenomenele extreme îl au asupra companiilor ce depinde de anumite geografice este din ce în ce mai crescut – fie că vorbim despre companii poluatoare sau de energie verde. Unul din exemplele clasic este Pacific Gas and Electric Company din California care a declarat falimentul în 2019 din cauza impactului schimbărilor climatice și al lipsei măsurilor de atenuare.
Poluarea generată de combustibilii fosili. Arderea combustibililor fosili, în special a cărbunelui are foarte multe efecte negative asupra sănătății oamenilor. Organizația Mondială a Sănătății arată că anual mor aproximativ 7 milioane de oameni din toată lumea din cauza poluării generate de combustibilii fosili. În acest sens industria auto are ca target să elimine complet industria combustibililor fosili până în 2050, arată o analiză McKinsey publicat în septembrie 2020. În plus, o analiză recentă publicată de Harvard Business Review arată că există o legătură directă între poluarea atmosferică și creșterea riscului de a contacta o infecție respiratorie. De asemenea, un efect indirect asupra business-urilor ce lucrează cu sau în industrii poluatoare este reputația – de la presiunea pe care angajații curenți și viitor o pun până la consumatori și reglementatori.
Care sunt principalele sectoare de business afectate de aceste schimbări
Provocările generate de arderea combustibililor fosili vor conduce la o scădere dramatică a acestei industrii, între 40% și 60% estimează The Guardian. În agricultură, schimbările climatice vor pune presiune pe lanțurile de aprovizionare cu ceai, pește sau cacao, de aceea multe companii și-au creat propriile ferme unde să producă aceste produse. Alte sectoare afectate pe termen lung din cauza deteriorării calității aerului sau a creșterii nivelului mării sunt turismul, real-estate sau automotive.
Există însă și oportunități
Analizele de risc pentru dezvoltarea unei linii de business sau a investiției într-o companie trebuie să ia în calcul și riscurile climatice, costurile de tranziție sau de reputație. Oportunitățile de investiții sunt și ele crescute atunci când business-urile se dezvoltă de la început sustenabil și mai ales în diverse sectoare ale economiei verzi. Ca oportunități ce apare din provocările crizelor climatice, companiile își pot îmbunătăți productivitatea prin eficiență energetică, scăzând astfel și costurile pe termen mediu și lung; pot face un re-design al proceselor interne de inovație care să vină în întâmpinarea nevoilor de produse sustenabile ale consumatorilor; sau își pot crește reziliența lanțurilor de producție și livare prin trecerea la energie regenerabilă.
Multe din aceste oportunități pentru business vor fi prezentate și în cadrul Future Summit 2020, cel mai mare eveniment dedicat trendurilor viitorului alături de antreprenori și experți ca Alex Găvan, Florin Stoican (Parcul Natural Văcărești), Corina Murafa (Ashoka), Dan Robinson (Berarii României) sau activiști de mediu din Polonia, Columbia sau Chile.
Conform unui raport publicat în 2018 de World Commission on the Economy and Climate adoptarea unor reforme prietenoase cu mediul ar putea genera un profit de 26 de miliarde de dolari până în 2030 generând astfel 65 de milioane de locuri de muncă. Același raport arată că adoptarea acestor măsuri reziliente față de mediu și față de oameni ar trebui să se sprijine pe transformări structurale în 5 sectoare cheie: sisteme de energie regenerabilă, dezvoltarea de orașe inteligente, folosirea sustenabilă a terenurilor agricole, smart water management și economie circulară.
Ciprian Stănescu coordonează Social Innovation Solutions, organizație ce oferă consultanță și facilitarea conversațiilor strategice pentru ONG-uri și corporații cu impact social și cu viziuni inovatoare. SIS dezvoltă competiții de business pentru tineri: Social Impact Award, Future Makers și Future Youth Summit, precum și platformele de conversații despre viitor: Future Summit sau Future Talks.
