Râul Bâsca Mare, care traversează o arie protejată Natura 2000, este pus în pericol de construirea, de către Hidroelectrica, a unui tunel de aducțiune. Un grup de inițiativă încearcă să oprească lucrările și să ajute comunitățile din zonă să facă turism sustenabil.
Foto: Green Adventure
„Aducțiunea Surduc-Nehoiașu conduce apa din acumularea Surduc la centrala hidroelectrică Nehoiașu si are lungimea de aproximativ 16,6 km, un debit instalat de 40mc/s și un diametru interior de 4 metri. Execuția galeriei a fost atacată pe 8 fronturi, la Bâsca Mare, Titilău, Pruncea, Trestia și Castel”, transmitea Hidroelectrica într-un comunicat, în 2015.
Proiectul a fost aprobat prin Decretul nr. 294/1981 de către Nicolae Ceaușescu.
„Captarea de la Surduc, dacă este finalizată, va lăsa situl Natura 2000 Penteleu fără principalul său habitat acvatic, râul Bâsca Mare. Sunt astfel afectate semnificativ cele două specii de pești din fișa sitului, mreana vânătă și zglăvoaca, dar și alte specii pentru protecția cărora această arie naturală protejată a fost desemnată: vidra și carabul amfibiu. Mreana vânătă va dispărea din situl Natura 2000, cu certitudine absolută. O serie de alte specii protejate vor fi grav afectate”, a scris Călin Dejeu, biolog și unul dintre opozanții proiectului.
Foto: Green Adventure
Un grup de inițiativă, format din pasionați de sport în aer liber, încearcă să oprească lucrările. În luna aprilie, aceștia au organizat un protest pe șantierul de la Surduc, din județul Covasna, la care au participat persoane din 11 țări, parte din comunitatea Balkan River Defence, care promovează sporturile pe apă și protejarea râurilor sălbatice. Echipa a inițiat întâlniri cu primarul și a înaintat o scrisoare deschisă adresată Comisiei Europene, altor foruri internaționale de profil și factorilor de decizie din România. În luna august, grupul a organizat un alt protest în zonă.
Pentru a salva râul, cei care se opun construirii tunelului de aducție vor să dezvolte un ONG local, care să își asume rolul de dezvoltator sustenabil al zonei.
Foto: Green Adventure
„Râul poate fi doar poarta de acces pentru o multitudine de activități turistice în zonă. În Slovenia un râu similar aduce comunității fonduri anuale de 150 milioane de euro prin servicii de turism conexe râului”, a explicat Cătălin Câmpeanu, care a organizat o campanie de strângere de fonduri pe platforma Galantom.
În plan sunt incluse și acțiuni civice și ecologice în școlile locale, înființarea unui club sportiv local pentru dezvoltarea copiilor din zonă în sporturile de ape repezi și organizarea mai multor întâlniri în comunitate, în vederea educației comunităților locale în spiritul ecologic și civic.
„Căutăm parteneri pentru organizarea unui festival internațional de white water pe râul Bâsca Mare care să demonstreze potențialul turistic imens al zonei prin participarea la acest eveniment a unui număr mare de sportivi din străinătate”, a mai transmis Câmpeanu.
Foto: Green Adventure
Joi, 12 decembrie, un avocat plătit din fondurile proprii ale trei dintre opozanții proiectului a acționat în instanță Hidroelectrica, privind cazul de la Bâsca Mare. La sfârșitul anului 2017, printr-o acțiune similară a ONG-urilor și grupurilor de pasionați de mișcare în aer liber, Curtea de Apel București a anulat autorizațiile de construire a hidrocentralei care urma să capteze aproximativ 85% din debitul Jiului pe toată lungimea Defileului, chiar în inima parcului național.
Foto: Green Adventure
„România se confruntă cu distrugeri masive ale zonelor naturale. Cu toții știm că pădurile sunt tăiate, că râurile din România dispar în proiecte de aducțiune sau de microhidrocentrale. Practic ne distrugem natura care este cea mai importantă și valoroasă resursă din România. Noi credem că natura din România poate să fie mai bine protejată dacă reușim să dezvoltăm comunitățile locale în spiritul ecologic și civic”, a transmis grupul de inițiativă care se implică în salvarea râului Bâsca Mare.
Foto: Green Adventure
