Text de Calin Cosmaciuc
Bucuresti nefardat
Desi, dupa caderea comunismului, romanii ar fi vrut sa se reinventeze ca occidentali, capitala Bucuresti ramane orientala. Pentru strainii aflati in trecere poate fi un loc extravagant. Pentru cei care locuiesc in oras e insa un cosmar. Se amesteca zgomote, mirosuri, praf si pulberi, calduri sufocante vara, intr-un oras care pare azi si un urias santier. O zi in Bucuresti poate fi cu greu uitata, chiar si de locuitorii ei.
Lacul Morii. Pe cele doua sensuri de circulatie, masini mai noi sau mai vechi asteapta verdele semaforului. S-au format cozi uriase pe soseaua ce leaga cartierul Crangasi de Militari. Claxoanele urla in cor, iar cei care n-au norocul aerului conditionat se sufoca la volan. Fac asta zi de zi. "M-am saturat de masina. Incredibil de mult. Sincer, as prefera o bicicleta… ca in Olanda", spune o soferita blonda. Pe langa nervi, mai e ceva care-i afecteaza, si asta nu se vede: noxele. Se vorbeste despre biocombustibil, se vorbeste despre masini ecologice, iar cei din trafic au auzit de ele. Deocamdata, doar se vorbeste: in Romania nu exista nicio statie de biocombustibil, iar masini ecologice se vand cateva sute pe an. La cateva zeci de metri de intersectie e un container in care se afla aparatura electronica de monitorizare a aerului. "Anul trecut, nivelul de poluare al Capitalei s-a micsorat putin, mai ales datorita faptului ca bucurestenii au masini mai noi. Orasul ramane insa unul dintre cele mai poluate din Europa, iar traficul genereaza 70 la suta din impuritati", spune Adrian Catrina, directorul Agentiei de Protectie a Mediului Bucuresti. Sunt comitete, sunt comisii, insa nu se misca nimic. Iar, in Bucuresti, numarul masinilor creste: a ajuns la un milion, din care o treime consuma benzina cu plumb.
Sudul orasului. In Capitala se consuma zeci, poate sute de milioane de doze de bere si racoritoare pe an. Inainte de a fi umplute, ele sunt stivuite intr-o hala imensa, a companiei care le produce. Ajung la producatorii de alcool sau racoritoare, apoi pe piata. De aici, goale, la cosul de gunoi. Cele mai multe sunt aruncate de-a valma la gropile de gunoi. Daca s-ar colecta separat ar fi mai usor si sa se recicleze. Asta inseamna consum mai mic de energie, economie de materie prima, dar si curatenie. Problema colectarii selective si a reciclarii e valabila si pen tru alte materiale: hartie, carton, sticla, PET-uri. In tot orasul, de-abia pot fi zarite cateva containere speciale pentru fiecare material.
Consum de apa. In anul 2000, consumul mediu era de 450 de litri pe zi, iar in ultimii ani s-a injumatatit, conform oficialilor Apa Nova, citati de presa. Daca orasul se va extinde, consumul va creste, iar reprezentantii companiei afirma ca au o rezerva de 20 la suta.
Poluarea apei. La Glina, mastodontii din beton amintesc de epoca Ceausescu. E o constructie oprita dupa Revolutie. Aici trebuia sa fie statia de epurare a apelor menajere si uzate din Bucuresti. Timp de zeci de ani, apa de la locuinte si din industriea ajuns poluata in Dambovita, apoi in Arges, si de aici in Dunare. In fiecare secunda douazeci de metri cubi de apa murdara, inclusiv cu amoniu si cianuri. De abia anul acesta a fost anuntata reluarea lucrarilor.
Santier. Zece mii de santiere sunt deschise in oras, fie ca e vorba despre reparatii, despre blocuri noi, despre reasfaltare si despre alte reparatii la strazi. Cand ploua se face namol, cand nu ploua e praf. Constructorii nu se inghesuie sa spele rotile masinilor inainte sa iasa de pe santier. Amenzile sunt foarte mici, o nimica toata pentru companii cu cifre de afaceri de milioane de euro. Apoi, e praful – constructiile sunt a doua mare sursa de poluare in Bucuresti dupa traficul auto. Si pentru asta exista o comisie.
Zgomotele. Militari este un cartier de blocuri vechi, comuniste. Putina verdeata, multi oameni. Si foarte mult zgomot. Cartierul a aparut mereu printre zonele cele mai poluate fonic. La fel si mai selectul bulevard Magheru. Haraitul utilajelor din constructii, nebunia claxoanelor, autobuzele, tramvaiele – toate astea aduc un concert de zgomote nedorit.
Betonizare vs spatii verzi. Profitabilul domeniu al imobiliarelor ii lasa din ce in ce mai mult fara spatii verzi pe bucuresteni. E de notorietate scandalul legat de parcul Bordei. Altfel, de abia anul trecut au fost interzise constructiile pe spatii verzi in Bucuresti. In 18 ani s-au pierdut 20 de milioane de metri patrati de parcuri. Cu 12 metri patrati pe cap de locuitor, Bucuresti e de doua ori sub media europeana.
Cladirile verzi. Sunt o raritate. Doar doua proiecte de "greenbuilding" au fost anuntate pana acum in Bucuresti. Este vorba despre cladiri de birouri care consuma mai putina energie si mai putina apa. Si cladiri vechi pot fi izolate, pentru a consuma mai putina energie. Patronatele din constructii au recunoscut ca e ultimul lucru la care se gandesc constructorii, daca au auzit cumva de acest concept.
Centura verde. Se discuta de cativa ani despre refacerea padurilor din jurul Bucurestilor. Ar fi destule terenuri virane si locuri in care acum sunt aruncate gunoaie si atat. In nordul Capitalei, defrisarea continua. Inca o poveste fara sfarsit.
Relocarea industriei. O directiva europeana obliga mutarea activitatilor industriale din oras la periferie. Ar mai diminua poluarea si ar mai proteja drumurile. Nu e clar ca exista un termen, insa unele companii si-au mutat deja activitatile.
Sub asediul candidatilor
Masinile formeaza o coada de peste un kilometru pe Calea Victoriei. Sunt soferi care fumeaza, altii doar asculta muzica – majoritatea par resemnati. Inca o zi de trafic de groaza, in drumul lor spre casa. Inainteaza cate putin si ajung in dreptul fostului Palat Regal. Urmeaza o trecere de pietoni. Chiar in dreptul ei, pe stanga, intalnesc un salvator. "Capabil sa te inteleaga" – asa scrie pe afisul cat blocul cu Ludovic Orban, candidatul PNL la Primaria Capitalei. Poza il arata pe Orban in mijlocul unor alegatori pedestri. Mai mergi o suta, o suta si ceva de metri si acelasi Orban – de data asta suspendat pe un banner – pune "Bucurestiul pe roate". Mai in dreapta, banner cu colegul de partid de la sectorul 1, Andrei Chiliman – pe fundal verde. Coloana avanseaza si da de un cort rosu – sunt oamenii lui Vanghelie (PSD), candidat la 5 – caruia "ii pasa". Peste strada, si pe fata, si pe latura unei cladiri vechi aflate in renovare, e chipul unuia care "s-a saturat". E Cozmin Gusa, candidatul PIN.
Inaintand spre Piata Universitatii, treci pe langa un minuscul afis cu un candidat – Adrian Vilau a carui gura e acoperita de o bucata de leucoplast – scrie ca are ceva de impartit cu "gastile". Bum-bum, bum-bum!, un ritm greu de inteles iese pe geamurile unui maxi-taxi oprit la semafor. Muzica e intrerupta de o voce care proclama – "Dreptate pentru Bucuresti!". E inca un salvator, a carui figura incrancenata e imprimata pe vehicul: Aurelian Pavelescu, candidatul PNTCD. Aglomeratie de oferte si in intersectia de la Universitate: "un om dintr-o bucata – Blaga", "pungi, nu plase" galbene de la Orban si un afis mic – o icoana pe fundal verde cu un numar de mobil. E Partidul pentru Patrie. La cateva sute de metri de Unirii, in zona Coltea, Gigi Becali isi tine de mana un candidat necunoscut – intr-un clipulet postat pe ecranul de pe un bloc. Ofertele de salvare dispar, insa doar pret de cateva minute de mers – fiindca in parcul din fata magazinului Unirii tineri liberali cu pungile galbene la purtator le dau tarcoale spectatorilor unui concert adhoc tinut de indieni in carne si oase – cu pene pe cap, vopsiti pe fata si imbracati in piei – si veniti tocmai din Ecuador.
Talmes-balmes si la periferia Capitalei – unde candidatii de sector iau caimacul. Se vad afise cu tancuri, un Partid Verde, un personaj de comedie – Piedone. Concurenta atinge paroxismul pe un bloc de pe bulevardul Brancoveanu. Daca PDL-ul are steaguri la etajele doi si cinci, drapelul rosu al PSD-ului e mai sus: la etajul sapte. Dar ceea ce-i lasa cu gura cascata pe locuitorii cartierului e un camion. E vazut zi de zi. Intai se aude o voce, clamand numele candidatului PDL, sacadat: "Radu Silaghi!". Acesta, spune vocea, ii iubeste pe locuitorii cartierului. In acel moment, se aud tipete ascutite de satisfactie. Sunt majorete, care danseaza in camionul de partid, lasandu-i cu gura cascata pe baietii de la rotiseria din colt.
Asa a aratat Capitala la sfarsitul lunii mai. Daca in primele zile au fost curiosi, pana la urma bucurestenii s-au obisnuit, si campania electorala a ajuns sa faca parte din viata lor. Au fost tone de hartie, multi decibeli, energii imense consumate la propriu si la figurat. Ramane de vazut ce vor avea de castigat locuitorii. Pana atunci, "Green Report" a selectat promisiunile legate de mediu ale principalilor candidati la alegerile pentru Primaria Capitalei.
Da temelor "Basescu" si "Iliescu", nu celor de mediu
Cu exceptia lui Cristian Diaconescu, care a separat in programul sau electoral strategia de mediu de celelalte, candidatii nu au delimitat strict protectia mediului de restul problemelor despre care au vorbit in campanie. In cazul traficului, ei s-au concentrat pe aglomeratie – si mai putin pe poluare. Plantarea de copaci a fost una dintre putinele teme discutate constant de candidati. Salubritatea, consumul de apa, poluarea apei, relocarea industriei in afara orasului – sunt teme care aproape ca au lipsit din dezbatere. In schimb, in duelurile televizate, principalii cinci candidati au vorbit foarte mult despre disputele politice, iar "Traian Basescu" si "Ion Iliescu" au fost doua subiecte des intalnite in talk-show-urile electorale, desi niciunul dintre cei doi oameni politici nu are o legatura di recta cu alegerile locale. Contactati de reporterii "Green Report" pentru a dezbate in profunzime problemele de mediu, cei cinci candidati ori staffurile lor au lasat timpul sa curga fara a da un raspuns solicitarilor.
Ce spun ONG-urile de mediu
de Ecaterina Procopov
Organizatiile de mediu sunt sceptice. Pe langa faptul ca au asta in fisa postului, au si motive. Reprezentantii ONG-urilor remarca subtirimea ofertelor electorale, cuplata cu neincrederea generala in politicieni.
Diana Caratas, WWF: "Majoritatea propunerilor sunt enumerari de-a valma"
"Problemele de mediu ale Bucurestiului sunt efectele dezvoltarii haotice, care a tinut cont exclusiv de obtinerea unor profituri maxime in termen cat mai scurt, nu de sanatatea orasului si a locuitorilor sai. Dezvoltarea durabila a Capitalei presupune o viziune pe termen lung a autoritatilor responsabile. Obiectivele ar trebui sa includa: reducerea emisiilor de gaze cuefect de sera, reducerea consumului de energie si promovarea energiilor alternative, promovarea constructiilor eficiente din punct de vedere energetic, incurajarea utilizarii tehnologiilor hibrid.
Elaborarea si punerea in practica a unei astfel de viziuni presupune un angajament real din partea viitorului primar si a tuturor factorilor de decizie ai administratiei locale. Majoritatea programelor de mediu propuse de potentialii viitori primari se limiteaza la enumerarea, de-a valma, a unor masuri, fara ca acestea sa fie incluse intr-o viziune coerenta. Un candidat propune "utilizarea sustinuta a resurselor naturale" si "fluentizarea traficului". Atat timp cat si la nivel teoretic obiectivele propuse sunt copiate din diverse surse si traduse gresit, este greu de crezut ca va exista un interes sincer pentru rezolvarea problemelor de mediu ale Bucurestiului, indiferent de cine va fi viitorul primar al Capitalei."
Mirabela Gradinaru, Salvati Bucurestiul: "Candidatii fac revolutii pe hartie"
"Candidatii la Primaria Capitalei vin cu solutii pentru un Bucuresti sufocat. Constienti cu totii ca orasul se confrunta cu o adevarata problema in materie de spatii verzi, reduse, de altfel, la jumatate din anul 1990, ca pe cetateni ii doare lipsa de interes a autoritatilor locale de pana acum, dragii nostri candidati incearca sa revolutioneze pe hartie capitala europeana.
Refacerea centurii verzi a Bucurestiului, 18 noi parcuri in Bucuresti in 8 ani, stoparea retrocedarii si distrugerii parcurilor existente, introducerea obligativitatii ca in planurile de urbanism zonale, adoptate in fostele zone industriale, 30% din suprafata sa fie ocupata de spatiu verde, plantarea de borduri verzi si 26 m2 de spatiu verde pe cap de locuitor pana in iunie 2012 sunt o parte dintre solutiile propuse de candidati.
Citind programele unor candidati am putea crede ca Bucurestiul nu va mai fi un oras al maidanelor, ci unul cu parcuri sau gradini la 15 minute de mers pe jos, un oras "sanatos". Sa fie oare acesta un semn bun? Nu am mai auzit oare si in celelalte campanii electorale vorbindu-se despre un cordon forestier de protectie de jur imprejurul Capitalei? Nu s-au mai remarcat si alti candidati prin proiectele lor marete… 60.000 de
copaci anual, noi parcuri in jurul tuturor lacurilor din Capitala? Dupa 4 ani spunem ca au fost vorbe in vant, promisiuni nerespectate. In campania aceasta, lucrurile s-au schimbat putin. Cum? Societatea civila si ONG-urile nu s-au multumit doar sa analizeze si sa rasfoiasca programele prezentate de ilustrii nostri oameni politici si au facut si ei un program, un "Pact pentru Bucuresti", in care sunt prezentate solutii, masuri minimale pentru o dezvoltare urbana fireasca a Capitalei. Orasul nu va mai fi doar al lor, nu-si vor mai bate joc fiindca orasul e al nostru!"
Gabriel Paun, Greenpeace Romania: "Cati copaci ati taiat ca sa fiti votat, dom’ primar?"
"Este perioada aceea cand se planteaza mai multe flori, se schimba borduri, se piaptana praful si se stropesc soselele cu apa insalubra din lacurile noastre de agrement. Avem din nou candidati la primarie care par motivati de ceva si care ne promit multe. Inainte de toate, sunt curios cati copaci au taiat domnii candidati ca sa-i alegem. Pe bune! Toti au programe indraznete de inverzire a Capitalei, dar cred ca il voi vota pe cel care a taiat cei mai putini copaci pentru a-si imprima afisele cu care ne polueaza privirile. Oprescu a ascuns planurile pentru mediu undeva la rubrica urbanism, deci ar fi "primul" pe care nu l-as vota. Gusa pare mai degraba preocupat de cat au furat altii, asa ca nu m-a convins. Diaconescu are o lista perfecta de probleme de mediu. Are chiar si solutii, dar l-as incuraja sa mentioneze si niste termene reale pentru finalizarea planurilor. Orban care comanda constructia drumului national prin inima Retezatului si nu este in stare sa ne faca o autostrada ca lumea nu imi inspira incredere cand imi spune ca vrea sa faca revolutia verde in orasul nostru. Blaga nu discuta, dar vine cu solutii care, spre deosebire de ceilalti, au termene-limita masurabile si tinte precise, deci bila alba pentru Domnia Sa. Dragi bucuresteni, avem sanse ca in urmatorii 4 ani sa ne alegem cu centura verde in jurul orasului, 26 mp spatiu verde/ locuitor, statie de epurare, lacuri curate si sa nu ne fie greata sa mergem cu troleibuzu’, dar trebuie sa stam cu parul pe alesul nostru. Nu uitati sa ne spuneti: cati copaci ati
taiat ca sa fiti votat, domnule primar?"
Liviu Mihaiu, presedintele asociatiei Salvati Dunarea si Delta
"Daca ar fi sa ne luam dupa scriptele electorale ale "catindatilor", toata tara ar trebui sa arate intr-un mare fel: fara coruptie, cu un trai de viata european, cu muntii mai inalti decat la inceputul mandatului…
Daca ar fi sa ne uitam la programele aspirantilor la Capitala, si daca este s-o luam pe vorbe promise, cel mai bine plas ati sunt Cristian Diaconescu si Ludovic Orban, primul cu 600.000 de copaci de plantat si celalalt, cu peste 18 parcuri noi. In viitor ne-am bucura de o Capitala cu sute de mii de copaci plantati, cu centura verde si statie de epurare a apelor uzate, reducerea poluarii cauzate de traficul auto, parcari si piste pentru biciclete – acestea sunt promisiunile electorale ale "catindatilor" pentru un viitor verde.
Din pacate, dupa cum o arata si istoria recenta a Romaniei, muntii ajung, in cele din urma, la sfarsitul oricarui mandat chiar mai mici decat dealurile…"
(A contribuit Oana Neneciu)
