O măsură „de pe vremea lui Ceaușescu” ar putea fi soluția pentru stimularea reciclării în România. Tot mai multe state o adoptă și raportează rezultate excelente. De curând, cel mai mare producător de băuturi răcoritoare din lume a fost de acord să se alăture demersului de a convinge autoritățile scoțiene să introducă sistemul de „depozit” pentru sticle și doze. N-ar fi rău să îi urmeze și alte companii exemplul.
Există probabil multe nostalgii nefondate după perioada comunistă. Însă una dintre măsurile adoptate atunci pentru a a face economii la buget s-ar putea dovedi de un ajutor nesperat pentru mediul înconjurător și pentru autoritățile care ar trebui să îl protejeze.
Vorbim despre bine-cunoscuta „garanție la sticlă”, care se plătea la returnarea sticlelor sau a borcanelor. Din amintirile celor care au „beneficiat” de sistem, cetățenii puteau recupera 1 leu la fiecare sticlă de jumătate, 2 lei – la cea de un litru, 3 lei – la sticla groasă de lapte, iar la borcane – 0.80 de bani. Pentru a avea termen de comparție, trebuie precizat că un salariu mediu era, în 1984, cam 1.600 de lei, iar un corn costa 0.80 de bani. Orice recicipient din sticlă trebuia însă curățat înainte de predare, atât de etichete, cât și de grăsime, iar cele ciubite erau refuzate. Toate ajungeau în fabrici, unde erau refolosite.
Sistemul garanției, din ce în ce mai popular
În 2003, Germania introducea o schemă de returnare a garanției pentru sticle. Acum, 98,5% dintre sticlele puse pe piață sunt recuperate, potrivit The Guardian. Nici Suedia nu stă mult mai rău. Reușește să recicleze, potrivit jurnaliștilor britanici, 90% dintre cele 1 miliard de doze vândute anual. În Marea Britanie, sistemul nu este la fel de performant, dar reciclatorii reușesc să valorifice aproape 50% din total.
Un alt exemplu ar fi, se pare, Estonia. În 2005, au introdus sistemul de returnare a garanției pentru doze, PET-uri și sticle de unică folosință. De 12 ani de când fac asta, au reciclat 3.2 miliarde de astfel de ambalaje. Anul trecut, au atins ținte de reciclare de 75% – pentru doze și de 87% – pentru PET-uri și sticle. În schimbul ambalajului, estonienii nu primesc direct bani, ci un discount la următoarea achiziție.
Au diverse scheme de returnare a garanției pentru ambalaje reutilizabile și Norvegia, Finlanda, Danemarca, Olanda, Australia și Canada.
Următorul pas: convingerea producătorilor și a autorităților
De cele mai multe ori, autoritățile nu impun astfel de programe sau de restricții pentru a nu-i supăra pe producători și pe retaileri. În Scoția, însă, Coca-Cola a făcut un anunț surprinzător. Reprezentanții companiei au spus că susțin introducerea unei scheme de percepere și de returnare a unei garanții pentru sticle și pentru doze. În 2015, susțineau că o astfel de măsură nu ar reduce producția de ambalaje și nu ar stimula reciclarea, însă și-au schimbat părerea după ce au consultat rezultatele țărilor amintite.
Acum un an, Administrația Fondului pentru Mediu din România propunea producătorilor și retailerilor din industria alimentară să adopte sistemul de garanție pentru ambalaje reutilizabile. Reprezentanții instituției susțineau atunci că soluția s-ar putea dovedi utilă pentru îndeplinirea țintelor de reciclare a ambalajelor, ținte pentru neîndeplinirea cărora producătorii au avut de plătit amenzi serioase. De atunci, însă, nimic.
