Mai mult de 120 de milioane de europeni, aproximativ un sfert din populatia celor 27 de state ale Uniunii Europene (UE), sunt in pragul saraciei, ca urmare a crizei economice globale, amplificata de schimbarile climatice.
Cei mai multi saraci sunt in Bulgaria, 49%, iar pe locul al doilea se afla Romania, cu 40%, potrivit ultimei statistici Eurostat, bazata pe date reprezentative pentru intervalul 2010-2011.
Grecii se afla pe locul al treilea in Topul Saraciei, intocmit de Eurostat, iar printre norocosi se numara cehii, unde doar 15% din populatie este nevoiasa, urmati de suedezi si de locuitorii tarilor de jos, unde rata saraciei ajunge la 16%. In Germania, saraca este doar 19,9% din populatie, iar in Franta procentul urca la 19,3%.
In UE, 17% din populatie nu dispune de bani lichizi, 9% traiesc in conditii de saracie severa, iar 10% se afla in zone unde se gaseste cu greu un loc de munca, potrivit aceleiasi statistici.
Conform standardelor UE, un cetatean este sarac atunci cand are un venit disponibil de sub 60% din venitul disponibil mediu national. Potrivit datelor oferite de INS, venitul mediu national a fost, in Romania, de 884 de lei, de persoana, in ultimul trimestru din 2011. Iar 60% din aceasta suma reprezinta 530 lei, aproximativ 123 euro.
Productia de grau, porumb si orez,
amenintata de seceta
Schimbarile climatice joaca un rol din ce in ce mai hotarator in penuria de alimente de pe glob, si nu numai, iar urmarile secetei ori ale altor fenomene meteo extreme sunt din ce in ce mai dureroase pentru locuitorii intregii planete.
Potrivit ONU, preturile alimentelor au atins un nou record in februarie 2011. Odata cu aceasta veste, a aparut si o reactie din partea presedintelui Bancii Mondiale, Robert Zoellick, care a atentionat ca „preturile alimentelor, la nivel mondial, cresc alarmant, iar aceasta stare de fapt pune in pericol zeci de milioane de persoane sarace din lume”.
Schimbarile climatice ameninta cele mai importante recolte de pe planeta, si anume cele de porumb, grau si orez, recolte ce se vor diminua, pana in 2050, pe masura ce temperaturile cresc, potrivit unui studiu recent la ONU, citat de aljazeera.com.
Specialistii sustin ca productia de porumb, grau si orez va scadea mai ales in tarile aflate in curs de dezvoltare, fermierii fiind nevoiti sa le inlocuiasca cu alte culturi rezistente la seceta si inundatii. Recoltele de grau vor fi mai mici, pe plan mondial, cu 13%, in tarile aflate in curs de dezvoltare, iar cele de orez, cu 15%.
„Efectele schimbarilor climatice se observa si in India, in special la productia de grau, iar un impact semnificativ asupra productiei de alimente, in India, il reprezinta schimbarile musonilor. Daca avem evenimente meteo extreme, lipsa precipitatiilor, productia alimentara va fi afectata“, a explicat climatologul indian, Chandra Bhushan.
Schimbarile climatice
pagubesc economia mondiala
Schimbarile climatice reduc anual cu 1,6%, aproximativ 1,2 trilioane dolari, economia mondiala si ar urma sa provoace o dublare a costurilor in urmatorii 20 de ani, potrivit unui alt raport realizat, de aceasta data, de DARA si Climate Vulnerable Forum.
Documentul subliniaza insa ca rezolvarea cauzelor incalzirii globale ar putea aduce avantaje economice majore atat pentru marile economii, cat si pentru tarile sarace.
Cea de-a 18-a Conferinta a partilor conventiei-cadru a ONU pe schimbari climatice, ce se defsoara in prezent la Doha, vizeaza, cu precadere, reducerea gazelor cu efect de sera, incriminate de declansarea incalzirii globale. Insa, una dintre marile provocari ale acestei intalniri la nivel inalt o reprezinta si alocarea a sute de miliarde de dolari pentru a ajuta tarile sarace sa faca fata schimbarilor climatice.
Tarile sarace, cele mai vulnerabile
Potrivit textului unei scrisori trimise ministrilor care participa la summitul pe clima de la Doha, de catre reprezentantii a 40 de ONG-uri, tarile sarace sunt cel mai putin responsabile de declansarea incalzirii globale, dar si cele mai vulnerabile.
“Guvernele trebuie sa ia in calcul pierderile si deteriorarea mediului inconjurator, rezultate in urma schimbarilor climatice, iar daca statele bogate nu-si vor oferi ajutorul statelor sarace vom asista la cea mai mare injustitie sociala din toate timpurile”, se arata in scrisoare semnata, printre altii, de Greenpeace, Care International, Climate Action Network sau Oxfam.
Semnatarii scrisorii fac un apel la tarile industrializate sa reduca imediat si intr-o maniera drastica emisiile de gaze cu efect de sera si sa ajute statele sarace sa se adapteze noilor conditii climatice.
Progresul economic,
strans legat de protejarea resurselor
La Doha se afla si o delegatie a Romaniei, formata din reprezentanti ai Ministerului Mediului si Padurilor (MMP) si ai Ministerului Afacerilor Externe, condusa de Elena Dumitru, secretar general adjunct al MMP.
“Romania sustine continuitatea mecanismelor de piata, inclusiv a celor in care este participant activ, respectiv mecanismul Implementare in comun (JI) si tranzactiile cu Unitati ale Cantitatii Atribuite (AAU), prin intermediul mecanismului international de tranzactionare a emisiilor (IET). In ceea ce priveste mecanismul JI, Statele Membre UE au agreat asupra unei optiuni care ar permite continuarea fara intreruperi a acestor proiecte dupa anul 2012. Referitor la tranzactiile cu AAU, pe masa negocierilor de la Doha se afla in prezent doua propuneri avansate de Grupul G77+China si de Elvetia, alaturi de optiunea prevazuta in Protocolul de la Kyoto, care se va aplica automat in cazul in care la Doha nu se agreeaza asupra unei noi propuneri”, potrivit reprezentantilor MMP.
Greenpeace Romania a lansat recent un studiu potrivit caruia tara noastra, daca ar adopta o strategie energetica axata pe energie din surse regenerabile si eficienta energetica, ar putea fi alimentata cu energie regenerabila, in proportie de 84% pana in 2050.
„Greenpeace Romania le cere reprezentantilor tarii noastre la negocierile de la Doha sa se distanteze de pozitia delegatiilor polona, rusa si ucraineana in privinta reportarii AAU pentru noul protocol si sa sustina anularea alocarilor ramase nefolosite. Odata cu lansarea studiului [R]evolutia Energetica, Greenpeace le-a solicitat celor ce reprezinta Romania la negocierile climatice sa sustina activ adoptarea un nou protocol international, care sa includa un obiectiv de reducere a emisiilor de carbon cu 55% pina in 2030, precum si unul de 45% pentru energia din surse regenerabile”, a declarat, pentru Green Report, Irina Brandrabur, ofiter de presa, Greenpeace Romania.
