România are în plan reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, a declarat Amelia Rus, director general al Direcției Generale de Politici în Industria Alimentară și Comerț, în cadrul conferinței „Eat Smart. Buy Local” organizată de Green Report.
Rus a explicat că România va implementa obiectivul 12 din cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, care privește reducerea risipei alimentare, iar până la 1 februarie vor apărea și normele de aplicare. Acestea vizează măsuri care trebuiesc luate de fiecare sector din lanțul agroalimentar.
Rus a subliniat nevoia implementării unor măsuri de reducere a risipei în toate sectoarele din lanțul agroalimentar, începând de la producția primară. Fermierii ar trebui să prevină risipa alimentară dinainte de recoltare, în timpul acesteia și apoi la depozitare. Una dintre soluțiile pentru prevenirea risipei alimentare în producția primară este automatizarea și tehnologizarea.
Cu privire la standardele duble de calitate aplicate de producătorii străini în România, Rus a explicat că Centrul Comun de Cercetare (JRC), serviciul pentru ştiinţă şi cunoaştere din cadrul Comisiei Europene, a dezvoltat o metodologie comună pentru a depista și înțelege mai bine fenomenul, România fiind și ea implicată în proiect alături de alte state membre.
Amelia Rus a explicat că este nevoie de programe educaționale, precum și de educație în familie, pentru a reduce risipa alimentară.
„La nivel de familie, trebuie să avem un plan de cumpărături, să ne cunoaștem bine nevoile și să învățăm să păstrăm alimentele. Trebuie să învățăm să donăm ceea ce nu ne trebuie când avem surplus de alimente.”
Ea a declarat că Ministerul Agriculturii poartă discuții cu Ministerul Educației pentru a introduce în curicula școlară programe educaționale privind risipa alimentară și alegeri alimentare sănătoase.
Gabriel Sescu, președintele Asociației Banca pentru Alimente, a vorbit despre multiplele provocări cu care se confruntă băncile de alimente din România. Banca încearcă să preia stocurile de produse alimentare care urmează să fie aruncate, oferindu-le apoi mai departe ONG-urilor care desfășoară activități sociale în beneficiul persoanelor nevoiașe.
Banca pentru Alimente se bazează pe donații din partea companiilor, a producătorilor și a agenților economici. Săptămâna trecută a fost inaugurată a doua Bancă pentru Alimente din România, la Cluj, iar anul viitor va fi deschis primul sediu din Moldova, la Roman.
Banca pentru Alimente a preluat anul trecut 57 de tone de alimente, iar în 2018, peste 120 de tone, ținta pentru viitorul apropiat fiind de 250 de tone.
Sescu a subliniat importanța unui plan concret și a legislației care să asigure condițiile propice desfășurării unei asemenea activități, cum ar fi spații de depozitare adecvate, mașini de transport, trasabilitate.
Mihaela Bilic, medic nutriționist, a atras atenția că atunci când vine vorba de alimentație, cea mai mare problemă este că mâncăm prea mult. Ea a explicat că în cazul obezității infantile, un mare rol îl joacă faptul că părinții nu mai dedică la fel de mult timp copiilor, iar tradiționala masă în familie și-a pierdut însemnătatea.
În privința risipei alimentare, ea recomandă testarea produselor înainte de a le arunca la gunoi, chiar dacă sunt trecute de data de expirare, amintind că majoritatea produselor nu se strică imediat ce trece termenul de valabilitate.
Valeriu Steriu, deputat și membru al Comisiei pentru Agricultură, a explicat că una dintre greșelile României atunci când vine vorba de politici agricole este că planurile nu sunt gândite pe termen lung, iar dorința de volume ridicate pentru a ține prețul jos determină slăbirea calității. El a declarat că există nevoia proiectelor care susțin piețele volante.
Ben Mehedin, Food & Farming Communities Manager, Fundația Adept, a explicat că în cazul României, nu există un concept bine definit despre cum să facem pentru a ne hrăni bine, deoarece nu au fost luate în considerare toate elementele care țin de antropologie, cultură și spiritualitate. De asemenea, el a subliniat importanța educației consumatorului.
Alina Constantinescu, care deține ferma vegetală în conversie eco Nasul Roșu, a explicat beneficiile și problemele cu care s-a confruntat ca mic producător. Ea a dat ca exemplu raportul dintre termenul de valabilitate la raft și calitatea fructelor și a legumelor. Fructele și legumele crescute în mod organic se strică mai repede decât cele modificate genetic sau tratate și nu vor fi disponibile în extra sezon. Din această cauză, unii fermieri folosesc substanțe chimice care permit creșterea roșiilor în doar câteva zile.
Ea a spus că observă o creștere clară a gradului de conștientizare a publicului privind alimentația sănătoasă și produsele locale.
