Incepand de astazi, Romania va detine presedintia Conventiei Carpatica pentru o perioada de 3 ani. Attila Korodi, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile a sustinut in aceasta dupa amiaza o conferinta de presa ce a avut ca tema lucrarile celei de-a doua Conferinte a Partilor la Conventia-cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor.
Zilele acestea Romania a gazduit lucrarile Conventiei Carpatice, eveniment la care au participat oficiali din 15 state participante sau nu la Conventie, precum si reprezentanti ai celor mai importante organizatii neguvernamentale sau guvernamentale internationale, deja implicate in implementarea prevederilor Conventiei.
"Obiectivul general al Conventei Carpatice este acela de a conserva si dezvolta Regiunea Carpatica, in vederea imbunatatirii calitatii vietii populatiilor locale si a conservarii valorilor naturale si culturale", a declarat Korodi.
Tematica dezbatuta atat s-a referit la stadiul implementarii Conventiei Carpatice, aria in care fiecare dintre statele semnatare vor aplica Conventia, stabilirea tarii care va detine secretariatul permanent al Conventiei precum si semnarea de catre statele memebre a Protocolului privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si a diversitatii peisajelor.
Ministrul mediului a mai precizat ca, potrivit Protocolului, statele membre se angajeaza sa adopte o Lista rosie a habitatelor carbatice. Aceasta consta in inventarierea tuturor habitatelor amenintate sau degradate din Regiunea Carpatica. Dupa ce acestea au fost identificate, urmeaza ca fiecare tara in parte sa ia masuri pentru refacerea si utilizarea durabila a acestor habitate. Lista Rosie a habitatelor, va fi completata de Lista Rosie a speciilor. Si aceasta lista va include specii pe cale de disparitie si va conduce la eleborarea de politici nationale in vederea conservarii acestora.
De asemenea Protocolul se refera la prevenire patrunderii in spatiul Carpatic si in reteaua Carpatica de Arii Protejate a unor specii de plante sau animale straine, care ameninta si distrug ecosistemele, habitatele sau speciile carpatine. In acest sens fiecare parte semnatara va urmari aplicarea de politici, care vizeaza prevenirea introducerii sau eliberarii in natura a acestor organisme invazive si, eventual, controlul sau eradicarea unor astfel de specii.
"Desigur ca pentru aplicarea unor politici eficiente comune este nevoie de informatie comuna! Astfel, tot in cadrul acestei conventii s-a decis ca statele membre sa coopereze pentru a dezvolta sisteme informatice referitoare la diversitatea biologica, si a peisajelor din carpati. Prin urmare, fiecare dintre parti se va asigura ca rezultatele cercetarii stiintifice realizate la nivel national, sunt integrate intr-un sistem informatic la care toate cele 7 state pot avea acces", a declarat ministrul mediului.
