Romania ar avea nevoie de niste mecanisme suplimentare pentru sprijinirea producatorilor marginali de energie, cum este cazul celor pe carbune, care sa le permita acestora sa vina cu preturi competitive pe piata de energie.
Din cauza structurii de producere a energiei electrice in Romania exista concurenta intre o serie de producatori strcuturati pe cate o tehnologie (Hidroelectrcia, Nuclearelectrica, producatorii pe lignit, etc). Data fiind aceasta strcutura exista costuri de productie mult diferite intre participantii la piata, pe de-o parte, si, pe de alta parte, o flexibilitate a productiei respective mult diferita, de la un producator cu unitati inflexibile, cum este cazul Nuclearelectrica, pana la un producator care asigura pana la 80% din serviciile de sistem, cum este Hidroelectrica. In atare conditii ne-ar trebui niste mecanisme suplimentare prin care sa putem remunera capacitatea in rezerva in acei producatori marginali, de regula producatorii pe carbune, de care am avea nevoie in anii secetosi”, a declarat Alexandru Sandulescu, director in cadrul Ministerului Economiei.
Potrivit acestuia, la nivelul Comisei Europene exista o dezbatere legata de viitorul pietelor de capacitate.
„Romania are avea nevoie de aceasta piata de capacitate din doua motive: sa asiguram o atractivitate pentru investitii in alte zone decat cea a surselor regenerabile si o egalizare a costurilor intre diversii producatori”, a explicat Sandulescu.
Acesta a subliniat faptul ca Romanaia are nevoie de investitii in noi capacitati de productie a energie electrice care sa le inlocuiasca pe cele existente cu durata de viata depasita si consumuri mari.
Cu toate acestea, Romania se confrunta cu un interes asimetric al investitorilor in ceea ce priveste investitiile in regenerabile si cele in alte surse de producere a energiei unde interesul acestora se lasa astepta.
„Principala explicatie este aceea ca investitorii isi doresc o anumita stabilitate si predictibiliate a recuperarii investitiilor, pentru care simplele mecanisme concurentiale oferite de piata nu sunt suficiente. In regenerabile exista acel mecanism garantat cu certificate verzi care ofera un venit suplimentar sigur”, a mai declarat reprezentantul Ministerului Economiei.
Termocentralele functioneaza in functie de cum bate vantul
De asemenea, Carmencita Constantin, directorul departamentului de strategii energetice si de mediu din cadrul Institutului pentru Studii si Proiectari Energetice (ISPE), citata de Ziarul Finaciar, considera ca in lipsa unor investitii in unitati mici si rapide, echilibrarea sistemului cade pe umerii termocentralelor pe carbuni, dar si a hidrocentralelor.
Noi nu avem unitati cu pornire rapida capabile sa echilibreze sistemul in fata caracterului variabil al productiei de energie verde. Nici macar centrala noua construita de Petrom la Brazi nu poate face acest lucru destul de rapid. Acum termocentralele functioneaza cand sus, cand jos, in functie de cum bate vantul, iar acest lucru inseamna costuri mai mari, dar si o cantitate de emisii de CO2 mai mare. Practic, in ciuda tuturor investitiilor in energia verde, Romania a ajuns sa polueze mai mult. Sunt costuri inregistrate pe nedrept de termocentrale pentru ca pana la urma modul in care ele merg acum este o consecinta a functionarii sistemului”, spune Carmencita Constantin.
52% din energie furnizata de termocentrale
Pe 12 martie, la ora 13:00, producatorii de energie electrica pe baza de carbune si hidrocarburi (petrol si gaze) asigurau 51,8% din necesarul energetic al Romaniei.
Acestia erau urmati de producatorii hidro, 29,1% si Nuclearelectrica, cu 19,1%. Eolienele acopereau doar 0,1% din necesar.
