România este cea de-a treia țară din Uniunea Europeană care a adoptat o lege anti-risipă alimentară, după Franța și Italia. În cadrul unei conferințe organizate astăzi în București, inițiatorul legii din Franța, Arash Derambarsh, le-a cerut cetățenilor români sprijinul, pentru a determina Uniunea Europeană să adopte reglementări similare la nivelul întregului bloc comunitar.
Miercuri (16 noiembrie 2016), Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat legea privind combaterea risipei alimentare. Aceasta reglementează modul în care retailerii ar trebui să gestioneze alimentele aflate pe cale de expirare. Potrivit textului de lege, comercianții vor fi obligați să întreprindă 7 tipuri de acțiuni, în funcție de starea alimentelor, pentru a preveni risipa sau a valorifica alimentele care nu mai pot fi comercializate. După publicarea ei în Monitorul Oficial, Ministerul Agriculturii va avea un termen de 6 luni pentru redactarea normelor metodologice de aplicare.
Fără acestea, însă, și fără implementarea lor în mod eficient, România nu se va diferenția cu nimic față de țările care nu au nicioo legislație în domeniu. Despre aceste provocări au discutat astăzi Arash Derambarsh, inițiatorul proiectului legislativ anti-risipă alimentară din Franța, reprezentanții industriei românești, cei ai mediului academic și cei ai societății civile, în cadrul conferinței Black Sea Food Summit.
Ce prevede legea anti-risipei alimentare din Franța
Potrivit legislației franceze, orice organizație poate cere supermarketurilor să preia alimentele care nu mai pot fi comercializate. Dacă acestea refuză să doneze hrana, sunt amendate cu 3.750 de euro.
Arash Derambarsh a explicat că rolul legii nu este însă acela de a amenda retailerii, ci de a oferi persoanelor dezavantajate posibilitatea de a-și obține hrana necesară. Din luna februarie când a fost votată, au beneficiat de lege 3.000 de asociații noi. Acestea au reușit să asigure persoanelor sărace peste 10 milioane de mese.
Văzând impactul, Arash vrea să convingă și Uniunea Europeană să adopte reglementări similare. A inițiat o petiție în acest sens, care a fost semnată până acum de 800.000 de cetățeni. Este însă nevoie de un milion de semnături pentru a forța autoritățile de la Bruxelles să analizeze proiectul.
Care este situația privind risipa alimentară în România
România nu are încă date referitoare la risipa alimentară pe plan național, însă are deja o lege anti-risipă. Atât Ministerul Agriculturii, cât și organizația MaiMultVerde lucrează la studii care ne vor spune cât și unde anume pe lanțul alimentar se risipește.
La dezbaterea la care a fost invitat Arash Derambarsh, a fost prezent și Florin Alexe, deputatul care a inițiat legea combaterii risipei alimentare în România. Acesta a amintit că fiecare individ risipește peste 200 de kilograme de mâncare anual și că doar Protan declara că a distrus acum 2 ani 19 milioane de kilograme de hrană. Toate acestea au consecințe dezastruoase nu doar asupra cetățenilor, ci și asupra mediului.
Despre acest impact negativ a vorbit Csibi Magor, director de programe în cadru organizației WWF România. Potrivit datelor prezentate, folosim o treime din pământul disponibil pentru agricultură, însă trei sferturi din terenul prelucrat este folosit pentru hrănirea animalelor crescute pentru consum. În plus, agricultura folosește 70% din apa consumată, în condițiile în care doar 3% din apa existentă e potabilă și 2 milioane de oameni nu au acces la ea. Cea mai mare parte a consumului, se pare, revine fermelor mari. Din totalul de 157 de milioane de ferme, 72% sunt de subzistență, iar proprietarii lor dețin doar 1% din pământul arabil. 6% dintre cele 157 de milioane de ferme sunt ferme mari, care dețin 68% din teren. Acestea practică de cele mai multe ori monocultura și folosesc pesticide pentru a crește productivitatea. Ceea ce este și mai grav este faptul că o mare parte din această hrană ajunge la gunoi, în condițiile în care 725 de milioane de oameni îndură zilnic foamete. Anual, aruncăm ceea ce se produce pe o suprafață cât China, Kazakhstan și Mongolia, folosind o cantitate de apă cât debitul râului Volga.
Atât cei prezenți la dezbatere, cât și reprezentanții Ministerului Agriculturii au făcut un apel pentru găsirea de soluții. Sorin Mierlea, Președintele Asociației InfoCons, a pledat pentru educarea consumatorilor și pentru introducerea unor reglementări care să prevină risipa. Potrivit lui, una dintre măsurile posibile ar fi interzicerea comercializării în pachete promoționale a unor alimente cu date diferite de expirare. A explicat faptul că, de obicei, sunt incluse în aceste pachete aflate la reduceri un produs cu termen de expirare peste 20 de zile și încă două sau trei care expiră în doar câteva zile. Astfel, spune el, consumatorul este păcălit, cumpără marfă pe cale de expirare și într-un final o aruncă.
După publicarea în Monitorul Oficial, Ministerul Agriculturii va începe redactarea normelor de aplicare pentru legea împotriva risipei alimentare. Reprezentanții ministerului au cerut ajutorul tuturor celor vizați. Operatorii economici, ONG-urile și societatea civilă se pot implica în grupurile de lucru care vor fi create în acest scop.
