România rămâne una dintre cele mai ineficiente țări din cele 28 de state membre din punct de vedere energetic, datele arată că blocurile de locuințe pierd până la 50% din energie. Țara noastră se află mult în urma vecinilor săi, cu excepția Bulgariei, ceea ce ridică întrebări referitoare la competitivitatea pe termen lung a economiei regionale și de aceea este necesară adoptarea de acțiuni urgente pentru a pune politicile de eficiență energetică pe direcția necesară, a declarat, joi, în cadrul conferinței Thermal Energy Forum 2015, Gerard Verdebout, președintele Asociației Române pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE).
„România are una din cele mai mari rate de emisii CO2 per kilowat oră electric (kWhe) din UE, în ciuda faptului că are capacități hidro și nucleare semnificative. Acesta este rezultatul lipsei investițiilor în producția de energie termică, care funcționează ineficient. Decarbonatarea economiei și a sectorului energetic va obliga la investiții majore în anii care vor veni”, a spus Verdebout. Acesta a subliniat că sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) din România cumulează datorii de 5,46 miliarde de lei, conform unui studiu amplu elaborat de ANRSC. Astfel, fără invesiții în SACET, unii dintre operatorii serviciului public vor intra în insolvență. „Deconectarea a mii de apartamente va duce la prăbușirea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică. În perioada 1990 – 2014, din cele 315 de SACET-uri funcționale în 1990, au mai rămas numai 70, în 2014”, a mai spus președintele ARPEE.
Centrala pe biomasă de la Suceava, la un pas de închidere
Un exemplu în acest sens îl reprezintă investiția de 90 milioane de euro a companiei Adrem în construirea centralei pe biomasă care furnizează agentul termic în municipiul Suceava care este în pericol de închidere la doar un an de la inaugurare. Deși aceasta furnizează cea mai ieftină energie termică din țară, adică 116 lei pe gigacalorie, autoritățile locale amână plata agentului termic din cauza problemelor financiare.
„Sistemul de transport și distribuție de acolo aflat în proprietatea autorității locale este în insolvență, ceea ce înseamnă că în loc să plătească producție banii sunt orientați către creditori”, a declarat Corneliu Bodea, vicepreședintele Adren Invest. Pierderile înregistate se ridică la 5 milioane de euro și pun presiune pe cash-flow-ul centralei care trebuie să se alimenteze cu biomasă și trebuie să plătească în avans furnizorii.
România are nevoie de o strategie pentru energia termică
Pentru a evita colapsul sistemului de temoficare din România, președintele ARPEE a declarat că, alături de alte asociații de profil care militează pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică, va înainta o declarație spre atenția autorităților din Europa și România, locale și naționale, care va conține șapte recomandări pentru politici energetice, bazate în principal pe expertiza membrilor ARPEE și COGEN România și pe feedback-ul din sector.
Potrivit acestuia, strategia referitoare la energia termică ar trebui să fie integrată în politicile UE, în politicile naționale și în Strategia energetică a României. De asemenea, îmbunătățirea eficienței în producerea și distribuția energiei termice, ca și reducerea cererii de energie termică determinată de reabilitarea termică a clădirilor ar trebui definite ca fiind una din principalele axe ale Planului de Acțiuni Energetice ale României. Utilizarea resurselor de energie regenerabile, utilizarea deșeurilor, recuperarea din procesele industriale, ca și tehnologiile de cogenerare ar trebui să fie încurajate în SACET.
Blocurile de locuințe produc cele mai mari pierderi de energie termică
Clădirile, în special blocurile construite în perioada comunistă, generează în România cele mai mari pierderi de energie termică. În prezent sunt 79.000 de blocuri care adăpostesc șase milioane de rezidenți. Consumul mediu de căldură este de 250 – 300 kWh/m2 an, de două ori mai mare decât media UE. Pierderile clădirilor reprezintă 40 – 50% din energia consumată. „Aproape 75% din clădiri au fost construite în urmă cu 40 – 55 ani. Reabilitarea este un proces lent din cauza lipsei fondurilor și a implementării unei scheme ineficiente de finanțare”, a spus Gerard Verdebout. Acesta a precizat că investițiile necesare în reabilitarea termică a clădirilor este de aproape 5 miliarde de euro pentru următorii 15 ani.
Comisia Europeană a anunțat, în luna octombrie 2013, că a lansat procedura de infringement împotriva României și Cehiei pentru că nu au furnizat informații cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficiența energetică a clădirilor. Directiva 2010/31/EU precizează că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să instituie și să aplice cerințe minime privind performanța energetică a clădirilor și să se asigure că este realizată certificarea performanței energetice a clădirilor. Totodată, documentul prevede realizarea unor inspecții periodice ale sistemelor de încălzire și de aer condiționat.
De asemenea, directiva solicită statelor membre să se asigure că, începând din 2021, toate clădirile noi vor fi „clădiri cu consum de energie aproape zero”.
Totodată, la 1 ianuarie 2014 a intrat în vigoare o altă directivă care obligă statele membre ale UE să se asigure că 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerințele minime în materie de performanță energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Potrivit directivei, de la 1 ianuarie 2014 și până la 31 decembrie 2020, fiecare țară trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.
Citește și :
România nu susține țintele pentru 2030 pentru energie regenerabilă și eficiență energetică
Reabilitarea clădirilor publice, următoarea provocare în eficiență energetică
