Romania a pierdut aproximativ 300 de milioane de euro in primul an in care a fost interzisa cultivarea soiei modificate genetic, potrivit estimarilor facute de cercetatorii de la universitatile agricole din Romania pe baza datelor furnizate de cultivatorii romani de "Fermierii romani au solicitat reintroducerea in cultura a soiei modificate genetic care a fost interzisa odata cu intrarea in UE, deoarece aduce beneficii semnificative nu numai din punct de vedere economic, dar si pentru asigurarea hranei, iar studiile de specialitate nu au demonstrat ca produsele obtinute prin biotehnologie nu prezinta un risc pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu", a declarat, joi, Nicolae Hristea, director in Ministrul Agriculturii, intr-un seminar organizat la Centrul Cultural American privind prin rolul biotehnologiei pentru diminuarea efectelor crizei alimentare.
Hristea a spus ca Romania va sustine la Bruxelles introducerea soiei modificate genetic, in conditiile in care si alte tari din UE au aceeasi pozitie. "Nu cred ca demersul nostru in acest sens se va face in partea a doua a acestui an – pe presedintia franceza – mai ales ca Franta si-a exprimat clar pozitia fata de cultivarea Organismelor Modificate Genetic /OMG/. Oricum, punctul nostru de vedere va fi sustinut cu studii de specialitate, iar EFSA va trebui sa isi reevalueze pozitia fata de anumite produse obtinute prin biotehnologie", a
mai spus directorul MADR.
La ora actuala, in opt tari din UE se cultiva doar un anumit tip de porumb modificat genetic MON810, omologat de UE, desi tarile din UE importa anual circa 25-30 de milioane de soia modificata genetic din SUA, Argentina sau Brazilia. In prezent, Romania face demersuri legislative pentru interzicerea porumbului MON 810, in urma deciziilor luate de alte tari vecine din UE.
Seful Centrului de Biotehnologie de la Universitatea americana Cornell, Peter Gregory, a precizat ca utilizarea biotehnologiei in agricultura din Romania ar putea aduce o crestere a randamentelor si a sigurantei alimentare, dar si o reducere a cheltuielilor alimentare ale consumatorului. De asemenea, utilizarea biotehnologiei poate fi o solutie pentru criza mondiala de alimente pe fondul cresterii populatiei si scaderii suprafetei arabile pe cap de locuitor.
"Culturile obtinute prin biotehnologie – cele mai cultivate la nivel mondial fiind soia, porumb, bumbac si rapita – nu sunt un panaceu la problemele mondiale, dar pot veni in completarea tehnologiilor conventionale, ecologice sau a altor metode biotehnologice", a spus Gregory.
Acesta a precizat ca principala cauza care antreneaza ’disputa’ intre europeni si americani in privinta utilizarii biotehnologiei in agricultura este legata de lipsa de comunicare si de informare in privinta organismelor modificate genetic (OMG).
"Oamenii de stiinta nu au abilitati de comunicare cu publicul chiar daca sunt laudati pentru studiile si cercetarile lor, in schimb combatantii biotehnologiei au aceasta capacitate profesionala de comunicare, de a face lobby in favoarea opiniei lor", considera cercetatorul american.
Potrivit ambasadorului SUA la Bucuresti, Nicholas F.Taubman, la ora actuala peste 55 la suta din populatia globului a decis sa utilizeze biotehnologia in agricultura deoarece este una dintre solutiile cele mai promitatoare pentru alimentarea populatiei mondiale, o solutie testata, aprobata si bine reglementata. "Populatia globului este estimata ca va ajunge la noua miliarde in anul 2050, dublu fata de nivelul actual. Pur si simplu agricultura conventionala nu mai poate asigura o dublare a productiei pentru a face fata cererii alimentare fara o crestere considerabila a suprafetelor agrciole, ori acest lucru nu se poate face decat prin extinderea in zonele cu paduri tropicale si in rezervatii naturale", a spus ambasadorul SUA.
Studiile de specialitate arata ca biotehnologia este un instrument util pentru imbunatatirea aspectelor calitative si cantitative ale productiei in agricultura, putand contribui la reducerea dependentei agriculturii de substantele chimice si de combustibilii fosili.
Plantele modificate genetic rezistente la erbicide sau la daunatori ar putea avea o importanta deosebita si pentru Romania, deoarece aceste specii pot fi cultivate cu un consum redus de pesticide si mult mai ieftin. Cultivarea acestor plante ofera, pe langa combaterea efectiva a buruienilor si daunatorilor, productii mult mai mari, cu pana la 50 la suta, dar si de o calitate mai buna si cu costuri reduse cu circa 20 la suta.
Inainte de 1989, Romania cultiva peste 500.000 de hectare cu soia din care cea mai mare parte cu cultura modificata genetic, fiind de altfel si principalul producator de soia din Europa. In 2006, in ultimul an in care a mai fost permisa soia modificata genetic, din cele 169.000 de hectare cu soia, circa 130.000 de hectare erau modificate genetic. In Romania a fost interzisa cultivarea soiei modificate genetic, incepand cu 1 ianuarie 2007, conform reglementarilor in vigoare in Uniunea Europeana.
Acum suprafata cultivata cu soia conventionala este de 36.000 hectare in Romania. La nivel mondial se cultiva circa 50 de milioane ha cu soia modificata genetic, principalii producatori, dar si consumatori fiind SUA, Brazilia, Argentina, Mexic si Canada.
Suprafata cultivata cu culturi modificate genetic la nivel mondial era in 2007 de peste 114 milioane hectare, fata de 102 milioane ha in 2006, Statele Unite ale Americii fiind lider in acest domeniu, cu mai mult de jumatate din totalul suprafetei.
Plantele modificate genetic (transgenice) sunt plante de cultura obisnuite, carora, prin intermediul unor tehnici moderne de inginerie genetica li se transfera anumite gene (si prin urmare, caracterele dorite) cu o precizie si o usurinta superioare metodelor clasice de ameliorare. Se obtin, astfel, soiuri (sau hibrizi) noi de plante, rezistente la boli si daunatori, cu calitati nutritionale superioare (de ex. continut ridicat de ulei, zahar, proteine, amidon, vitamine), tolerante la unele erbicide neselective (si usor degradabile in mediu), precum si la factori de stres cum ar fi temperaturile ridicate, gerul, seceta, salinitatea sau aciditatea solului.
