Romania va ramane la fel de „murdara“ si dupa 16 iulie, data la care autoritatile locale ar trebui sa puna lacat pe cele peste 7.000 de gropi de gunoi neconforme din mediul rural. Daca autoritatile din teritoriu au anuntat ca treaba este aproape terminata, statisticile si cateva cazuri concrete contrazic declaratiile lor optimiste. La oras, situatia este la fel de grava. Potrivit unui angajament semnat cu Uniunea Europeana, primariile au inchis deja o parte din gropile de gunoi neconforme, dar – din diverse motive – nu au mai amenjat altele ecologice. Drept urmare, deseurile au ajuns sa fie depozitate in judetele aflate la zeci de kilometri departare. Cele mai multe gropi de gunoi neconforme orasenesti vor fi inchise etapizat pana in 2017, conform unei derogari nu tocmai fericite pentru care UE si-a dat acordul. Avand in vedere acest termen, perceput in mod fals ca indepartat, autoritatile de mediu si cele locale au decis sa abordeze relaxat problema. Astfel, lucrarile la majoritatea celor 69 de gropi de deseuri ecologice sunt cu mult intarziate.
Text de Andrei Negoescu
Atunci cand si-a exprimat intentia de a deveni tara membra a Uniunii Europene, Romania si-a asumat, implicit, obligatia de a se alinia normelor europene din domeniul protectiei mediului. Si pentru ca Bruxelles-ul nu accepta promisiuni si vorbe fara acoperire, autoritatile de la Bucuresti au negociat in 2004 „un calendar de sistare a activitatii sau conformare pentru depozitele de deseuri existente“. Acesta a devenit litera de lege prin Hotararea de Guvern nr. 349/2005.
Calendarul a fost intocmit pe baza documentelor transmise de consiliile judetene si puncta datele exacte la care Romania se angaja sa inchida toate gropile de gunoi neconforme cu standardele UE. Acest proces urma sa se desfasoare etapizat, pe o perioada de 13 ani, din 2004 pana in 2017.
Singurul termen care nu putea fi negociat era cel de 16 iulie 2009, stabilit pentru inchiderea tuturor gropilor neecologice din domeniul rural. Numai ca, potrivit unor statistici intocmite de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si Institutul National pentru Statistica, pana in luna aprilie 2009, fusesera inchise doar 1.304 de statii de depozitare, dintr-un total de 7.068. Adica sub 20%, iar asta cu numai patru luni inainte sa expire termenul impus de oficialii europeni.
„Vorbim despre o intarziere nejustificata in realizarea gropilor ecologice. Principala cauza este, de fapt, una generala, care nu afecteaza doar sectorul mediului. In Romania,schimbarea din administratia centrala si locala aduce, din pacate, si schimbarea prioritatilor“, explica Sulfina Barbu, fost ministru al mediului si actualul presedinte al Comisiei pentru Amenajarea Teritoriului din Camera Deputatilor.
„Nu putem actiona decat dupa ce raul va fi facut“
Seful Garzii Nationale de Mediu, Silvian Ionescu, este constient de situatie, dar spune ca institutia pe care o conduce va putea actiona abia dupa 16 iulie. „Pana acum am incercat sa prevenim, nu sa amendam, si oricum nu putem da amenzi atata timp cat termenul pana la care autoritatile din mediul rural ar urma sa se conformeze nu a expirat. Am trimis pana acum patru scrisori de avertisment de la nivel central si le-am cerut comisarilor regionali sa ia legatura cu primarii si sa-i ajute. Dupa 16 iulie, vom evalua situatia la fata locului si, acolo unde este cazul, vom da termene scurte celor care nu au inchis gropile neconforme pentru a intra in legalitate“.
Primele institutii care ar putea fi amendate de Garda de Mediu sunt primariile din comune. „Problema este ca, atunci cand spunem primarii, spunem buget local, adica taxe si impozite platite de cetateni“, precizeaza Sulfina Barbu.
Recent, ministrul mediului Nicolae Nemirschi avertiza ca, dupa 16 iulie, Romania risca sa fie amendata cu 200.000 de euro pe zi pentru fiecare groapa neconforma care nu a fost inchisa. Declaratia e calificata drept o aberatie de predecesorul sau, Atilla Korodi. „Suma trebuie calculata in functie de impactul pe care depozitarea gunoaielor il are asupra mediului, dar si de alti factori. Pentru termenul mentionat de Nemirschi sunt vizate depozitele clandestine din mediul rural. Cetatenii localitatilor unde primaria nu a incheiat contracte pentru servicii de salubrizare si unde gunoaiele se devarsa pe camp vor fi obligati sa incheie un contract cu o firma specializata“.
Fondurile UE, ignorate in favoarea „afacerilor “
Situatia la nivelul oraselor este la fel de nelinistitoare. „Nu toate depozitele vor sista depozitarea pe 16 iulie 2009. Vor ramane in operare 101 depozite neconforme de deseuri, care se vor inchide in mod esalonat pana in 2017. In plus, exista 23 de depozitemunicipale conforme si cateva statii de transfer, unele in functiune, altele in constructie. Deseurile generate in localitatile unde depozitele isi vor sista activitatea vor fi directionate spre depozitele in operare“, ne-a precizat Mihai Faca, presedintele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.
In acest moment, sunt in procedura de deschidere 23 dintre cele 65 de depozite ecologice municipale pe care Romania s-a obligat sa le dea in folosinta pentru a nu se transforma intr-un munte de gunoaie. „Capacitatea minima de depozitare pentru mediul urban este de 100.000 de tone pe an, astfel incat depozitele sa fie fezabile din punct de vedere economic, sa poata fi acoperite costurile de investitie, de operare, de inchidere si de monitorizare post-inchidere in stransa corelatie cu capacitatea de plata a cetatenilor. Noile depozite trebuie planificate si localizate in centrul regiunii de generare a deseurilor in vederea minimizarii eforturilor de transport“, precizeaza Faca. In acest context, nu este necesar ca fiecare oras sa detina propria sa groapa de gunoi.
Autoritatile locale par imune la toate aceste cerinte. „Exista o intarziere reala in realizarea gropilor conforme in primul rand din cauza autoritatilor locale. Acestea au incercat sa faca si o afacere din inchiderea gropilor si au vrut sa obtina finantari private, dar negocierile cu firmele de profil au durat pana la trei ani. Au uitat sau au ignorat faptul ca pot accesa fonduri europene de aderare sau preaderare“, a subliniat Korodi.
Intr-adevar, exista cateva moduri clare pentru finantarea lucrarilor la noile gropi. In primul rand, din bugetul exclusiv al primariilor locale. Apoi, beneficiind de ajutorul oferit de UE. In perioada 2007-2013, prin Programul Operational Sectorial de Mediu, Romania poate accesa, pentru inlocuirea gropilor vechi cu unele noi, fonduri in valoare de 1,1 miliarde de euro. „Vorbim despre proiecte costisitoare, de milioane de euro, si dificil de realizat. Pentru ca este nevoie de o colaborare foarte stransa a primariilor cu autoritatile de mediu. Sunt proiecte pentru care primarii au nevoie de informatii, de indrumare, nu doar de avertizari“, explica Sulfina Barbu.
Craiova: groapa cu damf de orgolii
Situatia a fost confirmata in judetul Dolj, unde infruntarea de orgolii dintre diverse autoritati locale si judetene a blocat accesul a zeci de mii de oameni la groapa ecologica din Craiova. La nivelul judetului exista 389 de gropi de gunoi neecologice care trebuiau inchise pana pe 16 iulie. Pentru gasirea unei solutii de evitare a unui dezastru ecologic, s-au pus bazele unei asocieri intre municipiul Craiova si celelalte localitati din Dolj. Plecand de aici, s-a realizat un master plan de gestionare a deseurilor, pe baza caruia s-au primit fonduri europene necesare amenajarii gropii ecologice de la Craiova. Pentru ca fusese proiectata pentru a deservi 400.000 de oameni, iar in judet sunt cu 300.000 mai multi, durata de viata a gropii a fost redusa de la 39 la 20 de ani. Concordia a fost totala pana a trebuit sa se stabileasca cine are ultimul cuvant de spus in managementul gropii.
Primaria Craiova a cerut sa controleze jumatate din voturile acestei asociatii, aducand ca argument numarul mare de locuitori ai orasului, dar Consiliul Judetean s-a opus. „Pana cand nu se intoarce seful Consiliului Judetean din concediu, negocierile sunt in impas“, am fost informati de Garda de Mediu Dolj. Daca situatia nu se va debloca, locuitorii din celelalte localitati nu vor avea acces la groapa ecologica de gunoi a Craiovei. La nivelul judetului nu exista o statistica exacta. Unele sate au inchis gropile neconforme, altele au externalizat serviciile de salubrizare, cetatenii semnand contracte cu firme de profil, ne-a informat aceeasi sursa.
Va fi sau nu va fi groapa la Vaslui?
La Vaslui, situatia se apropie de tusele satirice din „A fost sau n-a fost?“, celebra pelicula plasata de regizorul Cornel Porumboiu in orasul moldav. In judet toate gropile de gunoi sunt, in acest moment, inchise, deseurile fiind depozitate in judete invecinate.
„Pentru ca autoritatile din Valsui si-au asumat un termen nerealist, anul 2006, pentru ecologizarea gropilor neconforme, dar nu a reusit acest lucru, toate sunt acum inchise“, arata Korodi. Lucru confirmat si de Silvian Ionescu. Acesta spune ca depozitarea deseurilor in judetele din jur, respectiv Iasi, Galati sau Bacau, nu este o solutie pe termen lung deoarece „o groapa nu este un sac fara fund, iar durata de viata a uneia este de 17-20 de ani. Daca permiti aducerea de deseuri din alte zone, reduci capacitatea de depozitare pentru propriii tai cetateni. Dar care sunt, mai concret, autoritatile din Vaslui care se fac vinovate de faptul ca in judet nu exista nicio groapa de gunoi deschisa? Pentru ca la primaria orasului nu am gasit pe nimeni dispus sa vorbeasca pe aceasta tema, ne-am adresat reprezentantilor Garzii de Mediu din judet. Care pareau la fel de nedumeriti. „E greu de spus cine a negociat in 2004 termenele pentru inchiderea gropilor neconforme, mai ales ca nu exista nicio presiune. Garda de Mediu, reprezentantii Agentiei de Mediu, Consiliul Judetean, primariile… nu ne este clar. Poate au considerat ca sunt capabili sa atraga fonduri europene pentru deschiderea unor depozite ecologice si de aceea si-au luat angajamentul ca inca din 2006 sa inchida gropile de gunoi de la Barlad, Husi si Vaslui“. Indiferent cine ar fi fost responsabil, alte gropi conforme cu standardele UE, in locul celor inchise, nu au mai aparut.
Astfel, in acest moment, Vasluiul isi duce gunoiul la groapa de la Negresti, care, la randul ei, se va inchide anul acesta. Cel mai probabil, gunoiul va fi dus la Roman, in judetul Neamt. La nivelul judetului, nicio comuna nu are semnat vreun contract cu o firma de salubrizare. Ceea ce inseamna ca, pe 16 iulie, fiecare primarie va fi pasibila de o amenda usturatoare din partea Garzii de Mediu.
Clujenii, poluati pana in 2013
La Cluj, noul sef al Garzii de Mediu, Viorel Plesa, promite ca 90% din gropile neconforme din judet se vor inchide in timp util. Va exista o singura
groapa ecologica, la Panta Rau, care se va intinde pe 30 de hectare si va fi situata in imediata vecinatate a celei care functioneaza in prezent. Investitia se va ridica la 43 de milioane de euro, dar lucrarile au fost mult intarziate pentru ca autoritatile nu s-au pus de acord, de la inceput, asupra amplasamentului si au demarat greu procedurile de depunere a documentatiei. Astfel, clujenii vor scapa de unul dintre cei mai mari poluatori din zona abia in 2013.
In judetul Calarasi, numarul gropilor neconforme ar trebui sa le sperie pe autoritati: 210. Lucrurile se pot accelera datorita prevederii potrivit careia, daca pentru amenajarea unei gropi ecologice nu se depaseste suma de 15.000 de euro nu este nevoie de organizarea vreunei licitatii, ci se poate adopta procedura incredintarii directe. Numai ca, in Romania, aceasta da nastere, cel mai adesea, la abuzuri.
Din cele patru exemple de mai sus se poate vedea ca, desi Romania a intrat pe 1 ianuarie 2007 in UE, in domeniul protectiei mediului si al depozitarii ecologice a deseurilor, autoritatile locale abia au deschis ochii. Singurii bucurosi de actualul blocaj ar putea fi cei cativa mii de amarati care traiesc din si pe marginea gropilor de gunoi.
