La centrala nucleara de la Cernavoda, primul reactor a intrat in functiune in 1996. Anul acesta a fost finalizata si constructia celui de-al doilea. O data cu functionarea la capacitate normala si a acestuia, consumul de energie electrica al Romaniei va fi acoperit in proportie de circa 20% de cele doua unitati.
Energia nucleara este promovata ca o sursa curata, ieftina si sigura, aceasta industrie considerand neglijabile aspectele precum subventiile obtinute pentru a constructia centralelor, emisiile de elemente radioactive, lipsa unor solutii pentru depozitarea definitiva a deseurilor inalt radioactive si riscurile asociate functionarii centralelor nucleare.
Acestea sunt doar cateva dintre problemele utilizarii energiei nucleare, care si in Romania sunt estompate.
Din punct de vedere financiar, o problema flagranta a programului nuclear romanesc este lipsa fondurilor pentru dezafectarea reactoarelor si gospodarirea deseurilor radioactive. Teoretic, la fiecare unitate de energie electrica produsa, operatorul centralei trebuie sa acumuleze anumite sume in acest sens. Astfel, conform unui studiu recent, costul aferent dezafectarii reactoarelor 1 si 2 de la Cernavoda si gospodaririi deseurilor radioactive produse de acestea este de 2,452 miliarde de euro. Contributia anuala a societatii Nuclearelectrica la un fond pentru dezafectarea reactoarelor ar fi de un euro/MWh, iar contributia la un fond pentru gestionarea deseurilor radioactive de 3,2 euro/MWh. Este posibil ca, in viitor, aceste sume sa nu acopere necesarul pentru dezafectarea centralei si gestionarea deseurilor din multiple cauze:
– durata de viata a unei unitati CANDU, precum cele de la Cernavoda, este de 30 de ani, insa o serie de astfel de unitati din Canada nu au trecut pragul de 20 de ani de functionare fara investitii imense in retehnologizare;
– nu exista nicaieri in lume un depozit definitiv pentru deseuri inalt radioactive, fapt care determina incertitudini cu privire la costurile de construire, intretinere, operare ale unui astfel de obiectiv;
– un depozit definitiv pentru deseuri inalt radioactive trebuie sa asigure ca elementele radioactive nu vor fi eliberate in mediu pentru mii de ani, fapt ce trebuie luat in considerare la calculul costurilor.
Fondurile pentru dezafectarea reactoarelor si gestionarea deseurilor radioactive nu au fost infiintate. Exista un proiect de hotarare de guvern in acest sens, care nu rezolva insa problema celor 11 ani de functionare a Reactorului 1 de la Cernavoda si subestimeaza costurile mentionate – suma stabilita este de numai 980 de milioane de dolari pentru dezafectarea unui reactor si gestionarea deseurilor radioactive, cu contributii de 0,6 euro/MWh pentru dezafectarea unui reactor si 1,4 euro/MWh pentru gestionarea deseurilor. In aceste conditii, Guvernul Romaniei a luat decizia de a continua programul nuclear prin construirea a inca doua reactoare. Energia electrica produsa de noile reactoare nucleare ar fi exportata (costurile descrise mai sus urmand sa fie platite din bugetul de stat), noile unitati neavand drept scop acope ri rea consumului intern de energie electrica.
Eficienta energetica si utilizarea surselor regenerabile de energie pot asigura necesarul de energie electrica si termica al Romaniei fara a se construi noi unitati nucleare.
Pentru mai multe informatii privind miturile energiei nucleare, precum si cu privire la utilizarea surselor regenerabile de energie vizitati www.terraiii.ngo.ro
