Pierderile in biodiversitatea Pamantului ar putea – in curand – sa loveasca si in economiile mondiale, dupa cum avertizeaza un raport al Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), facut public de BBC.
Ratiunea este urmatoarea: daca, spre exemplu, padurile se raresc, cursurile de apa sunt acoperite cu alge si barierele de corali mor, atunci aportul lor in hranirea populatiilor si asigurarea echilibrului climatic va trebui acoperit din bugetele nationale. Un proiect denumit Economia Ecosistemelor si Biodiversitatii si-a propus sa calculeze costurile atrase de degradarea naturii. A reusit deja sa aproximeze deficitul cauzat, anual, de pierderea padurilor. Ar fi vorba de o suma cuprinsa intre 2.000 si 5.000 de miliarde de dolari la nivel mondial.
"Umanitatea si-a construit iluzia ca se poate descurca si fara biodiversitate, vazuta ca o stare periferica a lumii contemporane. Adevarul este ca avem nevoie mai mult decat oricand de biodiversitate pe o planeta ai carei locuitori se vor inmulti de la 6 miliarde, cati sunt in prezent, la peste 9 miliarde pana in 2050", atrage atentia Achim Steiner, director executiv al Programului de Mediu al ONU.
Aceste semnale de alarma pornesc de la o statistica dramatica. Intre 1970 si 2006, abundenta globala a vertebratelor – grup care include mamiferele, reptilele, pasarile, amfibienii si pestii – a scazut cu o tremie.
Iar guvernele statelor care si-au asumat, prin Summitul pentru Biodiversitate tinut in 2002, in Johannesburg, Africa de Sud, sarcina de a reduce aceste pierderi pana in 2012 nu reusesc sa se tina de cuvant.
Potrivit ONU, biodiversitatea ajuta oameni in patru feluri esentiale: aprovizionarea, functia de reglare – "inghitirea" poluarii sau reglarea frecventei ploilor, functia culturala – venerarea locurilor sacre sau relaxarea in mediul rural si, nu in ultimul rand, functia de suport pentru culturile agricole.
Chiar si cunoscand acest lucruri, majoritatea guvernelor lumii nu au reusit sa impiedice popularea fara precedent a listei cu speciile de plante sau animale pe cale de disparitie.
"21 la suta din toate mamiferele, 30 la suta din amfibieni, 12 la suta din populatia de pasari si 27 la suta din suprafetele ocupate de barierele de corali sunt pe aceasta lista", anunta directorul general adjunct al Uniunii Internationale pentru Convservarea Naturii, Bill Jackson.
ONU face acest nou apel pentru constientizare cu cateva luni inainte de Adunarea Internationala pentru Diversitatea Biologica, programata pentru luna octombrie, in Japonia.
