Dupa constituirea parcului National Muntii Macinului, s-au creat premisele dezvoltarii turismului ecologic intr-o zona salbatica ce contrasteaza puternic cu tinuturile dintre ape ale Deltei Dunarii. "Planul de management al acestei zone ecologice care se intinde pe mai bine de 11.000 de hectare are o componenta turistica semnificativa. Noi am pornit de la premisa ca administrarea parcului nu presupune doar conservarea biodiversitatii foarte rare din perimetrul parcului, ci si crearea unor facilitati economice pentru localnicii din satele care marginesc aceasta arie ecologica protejata. Astfel va scadea presiunea populatiei locale asupra habitatelor salbatice, asupra fondului forestier din parc pentru ca populatia locala va putea obtine venituri mari din practicarea turismului si a agriculturii in ferme ecologice. Aceste activitati noi pentru populatia din zonele Macin, Greci, Cerna, Hamcearca, Niculitel Valea Teilor si Luncavita au inceput sa prinda contur. Au fost omologate sase trasee turistice pe teritoriul Parcului National Muntii Macin, iar fermierii au intrat in procedura de omologare a terenurilor agricole pe care le detin in vecinatatea ariei ecologice pentru a realiza doar produse ecologice", a spus Viorel Rosca, directorul Administratiei Parcului National Muntii Macinului.
Atractii turistice
Desi pare a fi dominat peisajul specific stepelor euroasiatice, parcul ecologic de la Macin este dominat de zonele forestiere care difera de la o vale la alta, de la un versant la altul. Pe versantul nord-vestic al muntelui predomina padurile falnice de fag, in timp ce pe cel sudic ponderea o detin zonele forestiere cu arbori pitici caracteristici zonelor balcanice. In putinele oaze de verdeata de pe versantul sudic al muntelui traieste o fauna deosebit de rara cum ar fi balaurul dobrogean, cateva specii de broasca testoasa, mai multe specii de reptile care nu se mai intalnesc altundeva in Europa, dar si o sumedenie de pasari de prada si o mare varietate de fluturi.
Turism pe "muntele pitic"
Accesul turistilor este permis de catre Administratia Parcului National Muntii Macinului doar din localitatile Macin, Greci, Cerna, Balabancea, Hamcearca, Nifon si Luncavita. Drumurile nationale pe care se poate ajunge in aceste localitati sunt DN 22A si DN 22D dispre Tulcea, Braila si Galati. Viorel Rosca, directorul Parcului Muntii Macinului, spune ca "au fost autorizate sase trasee turistice: spre varful Tutuianu cu plecare din satul Luncavita pana in satul Greci; din satul Greci spre localitatea Nifon, parcurgand mai multe varfuri si vai cu peisaj selenar; din Balabancea spre Cerna cu tinta spre varful Crapcea; drumul spre Valea Vinului din Cerna spre Hamcearca; drumul din Greci spre Cozluc si escaladarea dinspre Greci a Culmii Pricopanului. Aceste trasee nu pot fi parcurse de turisti decat insotiti de agentii ecologi ai Parcului. Chiar daca inaltimile escladate de turisti sunt mici, pericolele sunt imense. Grohotisurile abrupte, dar si reptilele, dintre care cele mai multe foarte veninoase pot pune oricand in pericol viata turistilor neavizati care se abat de la potecile autorizate pentru acces". Administratia Parcului National Muntii Macinului a accesat mai multe surse de finantare de la Uniunea Europeana pentru amenajarea celor sase trasee turistice, cat si pentru sprijinirea operatorilor de turism din vecinatatea parcului pentru realizarea bazelor turistice. In localitatile Macin, Greci si Luncavita au fost construite cu aceste fonduri popasuri turistice si pensiuni turistice pentru a face fata numarului tot mai mare de turisti veniti in ultimii doi ani sa viziteze salbaticia fabuloasa din cei mai vechi munti ai Romaniei.
Alimente sanatoase
Ambitia localnicilor din Macin, Greci si Luncavita care s-au specializat deja in activitati turistice este de a folosi in pensiunile lor doar alimente ecologice din fermele localnicilor care practica agricultura ecologica. Pe Valea Fagilor sau pe Valea Teilor, situate la poalele acestor munti pitici, sunt amplasate mai multe stupine ce apartin localnicilor. In programul drumetiilor initiate de administratorii parcului ecologic au fost incluse popasuri la respectivele stupine, dar si la cateva stane de pe alte vai.
Mod de formare
Muntii Macin sunt cei mai vechi din tara, formati in timpul orogenezei hercinice in urma cu 300-400 milioane de ani. Acesti munti, tociti de povara milioanelor de ani, sunt inclusi de geografi in Podisul Dobrogei si reprezinta singura zona din Europa in care coexista ecosistemele specifice stepei pontic-balcanice, padurile submediteraneene si balcanice si numeroase specii de fauna si flora foarte rare. In partea de nord-vest a muntelui relieful este foarte accidentat, greu accesibil, de o salbaticie fascinanta. Aici se remarca culmea muntoasa cea mai inalta, Culmea Pricopanului. In acest parc ecologic altitudinea variaza, dramatic, pe distante foarte mici, intre cativa metri si cateva sute de metri. Culmile golase si grohotisurile inaccesibile alterneaza intr-o ingemanare greu de descris cu zonele forestiere.