In cadrul proiectului european „Mediul cladeste poduri – Tineri europeni in dialog", 20 de scoli din Germania si 20 din Bulgaria, Croatia, Romania si Ungaria formeaza parteneriate si lucreaza impreuna la temele „Durabilitate si mediu", „Europa" si „Mass-media". Proiectul, care se deruleaza pe parcursul a trei ani, intre 1 octombrie 2009 si 30 septembrie 2012, si se afla sub inaltul patronaj al domnului Horst Köhler, presedintele Republicii Federale Germania, este promovat de Fundatia Federala Germana de Mediu (DBU) si ziare din tarile participante.
Din Romania este implicat ziarul Romania Libera. Managementul proiectului este asigurat de Institutul pentru obiectivarea procedeelor de invatare si examinare (IZOP) din Aachen si Centrul pentru Comunicare in Domeniul Mediului al DBU. Obiectivele si temele principale ale proiectului vizeaza Competenta interculturala prin intalniri personale, Educatia pentru dezvoltarea durabila prin cercetari jurnalistice, Competenta mass-media si promovarea lecturii prin citirea ziarelor.
Printre preocuparile Centrului German pentru Cercetari Aerospatiale (CGCA) un loc important l-a avut proiectul vizand obtinerea de curent electric prin metode de captare a razelor solare. Echipamentele costisitoare comandate in vederea desfasurarii cercetarilor nu au putut fi folosite intrucat procedeul vizat s-a dovedit a fi ineficient, dar pana la urma ele si-au dovedit utilitatea, printr-o intamplare fericita.
Dupa sistarea proiectului de obtinere a curentului electric prin metode de captare a razelor solare, cercetatorii din cadrul Institutului pentru Tehnica Termodinamica, subordonati CGCA, au cautat noi aplicatii pentru instalatiile existente. Printre componentele instalatiei se numarau oglinzi de captare si concentrare a razelor solare, de forma unor scocuri parabolice. Fiind cunoscute reactiile fotochimice care conduc la distrugerea compusilor organici dizolvati, apelor reziduale le-au fost adaugati catalizatori si oxidanti, iar aceasta apa uzata cu adaos de reactanti circula prin niste tuburi de sticla si, sub actiunea razelor solare, este purificata.
Cercetarile au condus la elaborarea a doua tehnici fotochimice de epurare a apelor reziduale industriale: procedeul Photo – Fenton si procedeul fotocatalitic cu dioxid de titan.
Procedeul Photo-Fenton
In cadrul acestui procedeu, sub actiunea sulfatului de fier si a razelor solare, apa oxigenata se descompune in radicali liberi foarte reactivi care, la randul lor, descompun aproape orice substanta organica, obtinan-du-se astfel compusi care nu sunt daunatori mediului, cum ar fi apa si dioxidul de carbon. Este cunoscut faptul ca apa oxigenata este un bun dezinfectant si decolorant, iar sulfatul de fier se foloseste la intretinerea gazonului. Dupa ce probele prelevate arata ca substantele tinta au fost descompuse si concentratia celor ramase nu depaseste limita legala, ciclul de epurare poate fi sistat, aceasta insemnand ca se poate recupera catalizatorul prin precipitare si apoi filtrare.
Avantajele acestui procedeu constau in faptul ca sursa de energie este cea solara, costurile sunt mai mici pentru reactivii si catalizatorii folositi, iar o astfel de investitie se amortizeaza in circa sapte ani (calculele sunt facute pentru o instalatie care presupune 238 mp de panouri solare si poate prelucra 4,5 mc de apa uzata pe ora). Un alt beneficiu al acestui procedeu este ca nu prezinta riscuri in exploatare.
Dezavantajele acestui procedeu sunt date de urmatoarele aspecte: recuperarea catalizatorului presupune introducerea unei etape suplimentare in procesul de purificare (precipitarea urmata de filtrare), reactivul (apa oxigenata) se consuma si trebuie permanent inlocuit, durata de viata a instalatiei este incerta, montarea si intretinerea sunt activitati complexe si necesita supraveghere de catre personal specializat.
Procedeul fotocatalitic cu dioxid de titan
Acest procedeu necesita ca reactiv oxigenul molecular din aer si catalizatori (dioxidul de titan si radiatia ultravioleta UV). Sub actiunea dioxidului de titan si a razelor UV, apa dezvolta radicali liberi, iar oxigenul molecular, prin mai multe etape, conduce la formarea apei oxigenate. Simplitatea si eficienta procedeelor de epurare a apelor uzate folosind catalizatori si exploatand radiatia solara se poate constata urmarind doua experimente la care am asistat: descompunerea acidului formic si descompunerea albastrului de metilen sub actiunea catalitica a dioxidului de titan si a componentei UV din razele solare; procesul se urmareste prin observarea variatiei pH-ului.
PROIECT
A doua faza a proiectului „Umwelt baut Bruecken" („Mediul construieste punti") initiat de catre Deutsche Bundesstiftung fuer Umwelt (DBU) – Fundatia Germana pentru Mediu, care s-a desfasurat la Bonn intre 10-17 mai a.c., este prezentata in aceasta pagina. Cei 14 elevi romani de la Colegiul National Pedagogic din Sibiu, din clasele a X-a C si a XI-a D, insotiti de profesoarele Maria Popoviciu si Calina Popa-Schneider, au lucrat impreuna cu partenerii lor de la Tannenbusch Gymnasium din Bonn (TGB) la investigarea unor aspecte privind protectia mediului.
Este vorba de cercetarile Institutului de Tehnica Termodinamica al Centrului Aerospatial German (ITTCAG) de la Porz – Wahnheide. Tema de cercetare „Instalatii solare de epurare a apei" („Solare Wasserreinigungsanlage – SOWARLA") a fost propusa de catre DBU si elevii au putut vedea pe viu cum o apa uzata, dupa epurare, poate fi eliberata in natura fara nici un fel de riscuri privind mediul inconjurator. Fotografiile care insotesc articolele au fost realizate de elevul Raul Florea. In editia din data de 18 iunie a.c. a cotidianului nostru, la pagina dedicata educatiei, s-au publicat informatii legate de prima faza a etapei de anul acesta a proiectului initiat de DBU.
