Robotul Curiosity, dezvoltat de cercetatorii de la NASA, a aterizat in acesta diminetata, in jurul orei 8.30 (ora Romaniei), pe Marte, de unde va trebui sa culeaga dovezi ale existentei – in prezent sau in trecut – vietii pe aceasta planeta, potrivit agentiei Reuters.
Aventura lui Curiosity i-a costat pe cei de la Agentia Spatiala Americana 2,5 miliarde de dolari.
Lansat pe 26 noiembrie 2011, de la baza spatiala Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spatiala cel mai greu (900 kilograme) si cel mai sofisticat trimis vreodata de oameni pe o alta planeta, va atinge solul martian pe 6 august, in jurul orei 05.31 GMT, in apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri, in craterul Gale, dupa ce a parcurs o distanta de 570 de milioane de kilometri.
Carbonul – conditia cheie pentru viata
Un brat al robotului, realizat din teflon, va preleva esantioane din solul martian.
Aceste esantioane vor fi transferate in interiorul robotului pentru ca instrumentele de la bordul sau sa analizeze si sa identifice compusii minerali si chimici. Insa mici fragmente de teflon ar putea sa se amestece cu esantioanele de roci martiene, riscand astfel sa falsifice rezultatele analizelor.
"Teflonul ar putea sa complice, dar nu sa impiedice, analiza carbonului continut in roci, ce va fi facuta de unul dintre cele zece instrumente aflate la bordul lui Curiosity", a precizat John Grotzinger, de la California Institute Technology.
"Prezenta compusilor de carbon organic intr-un mediu este o conditie-cheie pentru viata", a explicat acelasi cercetator.
10 instrumente stiintifice
Curiosity, care cantareste 900 de kilograme, este de doua ori mai lung si de cinci ori mai greu decat precedentii roboti trimisi pe Marte, Spirit si Opportunity, si este echipat cu 10 instrumente stiintifice. Robotul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de inalta definitie si un dispozitiv cu laser care ii permite sa analizeze tintele aflate la o distanta de pana la sapte metri.
Robotul Curiosity, montat pe sase roti si alimentat de un generator nuclear, poseda si un brat articulat lung de 2,1 metri, capabil sa foreze pana la sase centimetri in interiorul rocilor – o premiera pentru misiunile de pe Marte. Esantioanele recoltate vor fi inmagazinate intr-unul dintre cele doua laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.
Alte instrumente vor monitoriza mediul inconjurator, pentru a detecta in special metanul, adeseori asociat cu prezenta vietii pe Terra, dar care a fost deja gasit si pe Marte in anumite anotimpuri, de o sonda americana ce a fost plasata pe orbita martiana.
Curiosity va masura si radiatiile care pot sa afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune si de o statie meteo.
