Avem potential in productia de biocombustibili. O afirma la unison reprezentantii Ministerului Agriculturii si producatorii. Insa, cand vine vorba despre situatia „din teren”, lucrurile se complica, iar raspunsurile se pierd printre statistici, directive europene si politici agricole nationale. Avem teren si clima propice, dar lipsa subventiilor, precum si concurenta marilor companii de peste ocean ii condamna pe micii producatori la o moarte lenta.
Text de Raluca Petrescu
Ajutorul european, sistat
Romania are obligatia sa asigure anul acesta introducerea de biocombustibili in consumul de carburanti clasici in proportie de 5,75%. In prezent, operatorii economici pun pe piata carburanti cu un continut de biocarburanti (biodiesel si bioetanol) de minimum 4%, potrivit datelor ministerului Agriculturii.
Petrom a aplicat masura impusa de Comisia Europeana (CE) din iulie 2008, cand toate cele aproximativ 500 de benzinarii pe care le opera la momentul respectiv au inceput sa comercializeze motorina cu 4% continut de biodiesel.
In ultimii trei ani, suprafata dedicata culturilor tehnice din Romania a crescut pana la 70.000 de hectare datorita sprijinului financiar de la Comisia Europeana. Aceeasi comisie a decis insa ca, incepand cu anul acesta, fondurile pentru fermieri sa fie sistate. In Regulamentul (CE) nr. 73/2009 se precizeaza ca, „datorita unor evolutii recente din sectorul bioenergiei si, in special cererii mari de produse din acest sector pe piata internationala, nu mai exista suficiente motive pentru a acorda ajutor specific pentru culturile energetice”.
In prezent, strategia europeana vizeaza ca fiecare stat sa ia masuri proprii pentru a-si intretine suprafata destinata culturilor energetice si pentru a-si creste productia.
Ce masuri luam?
Pentru anul 2010, tinta fixata de UE Romaniei este ca procentul biocarburantilor sa fie de cel putin 5,75. la nivelul anului 2020, obiectivul minim obligatoriu este de 10% pondere biocombustibili in consu mul de benzina si motorina utilizate in transporturi, ceea ce inseamna pentru tara noastra un necesar de circa 650.000 de tone biocombustibil pe an, necesar calculat pe baza nivelului consumului de carburanti clasici din anul 2006.
Autoritatile romane sunt optimiste. Potrivit reprezentantilor Ministerului Agriculturii, „obtinerea acestei cantitati nu presupune pentru Romania o problema, deoarece suprafata ce poate fi destinata pentru culturile care asigura materia prima necesara obtinerii biodieselului si bioetanolului (rapita, floareasoarelui, porumb, grau) este de circa 10%-11% (0,9-1,1 milioane ha) din suprafata arabila a tarii”. Producatorii iau in calcul o suprafata tripla de teren (trei milioane hectare) neutilizat in acest moment, de pe care s-ar putea produce trei milioane tone de biodiesel.
Cu alte cuvinte, teren exista. Exploatarea lui cade insa in responsabilitatea producatorilor, care trebuie sa se descurce cum stiu. Acestia rezuma situatia transant: nu exista nicio retea de distributie si niciun ajutor din partea nimanui.
„La ora actuala nu se mai produce nimic pentru ca se merge in pierdere, iar cei care produc isi sustin activitatea din alte surse in speranta ca lucrurile se vor regla”, a declarat Marian Enachioiu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Biodiesel din Romania (APBR).
Fara subventii
Sprijinul pentru culturile energetice s-a acordat pana in anul 2009, inclusiv, tuturor fermierilor din statele membre care au incheiat contracte cu producatorii de biocarburanti, colectorii sau primprocesatorii care au preluat cantitatile contractate in vederea obtinerii de energii alternative. La nivelul UE, plata maxima a fost stabilita la 45 euro/ha in limita unui plafon maxim de doua milioane de hectare.
La nivelul Romaniei, in anul 2007 s-au acordat aceste plati pentru o suprafata totala de circa 22.000 de hectare, iar pentru anul 2008, suprafata a fost de aproximativ 32.650 de hectare. pentru anul 2009, platile sunt in curs de acordare, suprafata determinata fiind de 69.500 de hectare.
In ceea ce priveste suprafetele ce vor fi cultivate in acest an, autoritatile estimeaza ca vor creste, bazandu-se nu atat pe o planificare a productiei, cat pe obligatia companiilor furnizoare de combustibili de a-si mari ponderea de biodiesel din carburanti. logica aceasta e contrazisa insa de producatorii autohtoni, care spun ca nu pot sustine financiar productia.
„Materia prima lipseste pentru ca agricultura nu a fost ajutata in niciun fel. In 2008, cand piata abia incepea sa se dezvolte, a fost introdusa acciza. acum nu mai exista acciza, dar s-a renuntat la subventii. Nu putem concura cu producatorii mari din America de Sud si nici cu cei din Europa, din Germania, spre exemplu. In acest moment, nu am putea satisface o cerere de doua mii de tone pe luna, iar cumparatorii au variante”, a
mai spus Enachioiu.
Potrivit acestuia, unele firme importa biodiesel cu 650 euro/tona, in timp ce la noi numai materia prima (uleiul de rapita) se comercializeaza cu aproximativ 700-750 euro/tona.
Se cauta solutii
„Este nevoie de o sedinta comuna de lucru intre comisiile de agricultura si administratie si echilibru ecologic, pentru ca decizia Comisiei Europene de a sista subventiile pentru culturile energetice genereaza totusi probleme serioase in Romania. Intretinerea acestor culturi implica nu numai protectia mediului, ci si dezvoltare durabila pentru mediul rural si crearea de locuri de munca”, e de parere Sulfina Barbu, presedintele Comisiei de Administratie Publica, Amenajarea Teritoriului si Echilibru Ecologic din Camera Deputatilor.
„Trebuie sa discutam daca e necesara sustinerea financiara, pentru ca un fel de sustinere exista deja – acest combustibil nu este accizabil, lucru care este o masura de ajutor de stat”, a mai spus ea.
In Romania se produc, potrivit reprezentantilor Ministerului Agriculturii, biocombustibili din prima generatie: biodiesel din ulei de rapita, floarea-soarelui sau soia si bioetanol din alcoolul obtinut din porumb. Dintre culturile care asigura materia prima pentru biodiesel, ponderea cea mai mare este detinuta de cultura de rapita.
Viorel Matei, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli, spune ca autoritatile romane trebuie sa faca notificari la Bruxelles prin care sa intre in parteneriat cu Uniunea Europeana pentru a acorda subventii. „Celelalte state europene mari producatoare au subventii, dar la noi nu s-au facut notificari. La noi se pune problema cat interes are statul pentru promovarea culturilor energetice”, a declarat Viorel Matei. Acesta a spus ca notificarile ar fi trebuit facute de anul trecut de catre Ministerul Agriculturii, lucru care nu s-a intamplat din cauza lipsei banilor pentru contributia financiara. Matei a mai precizat ca agricultorii trebuie ajutati sa faca reconversia de la culturile traditionale nerentabile la culturile energetice care aduc profit, dar este pesimist in ceea ce priveste masurile concrete, sustinand ca anul acesta, cel putin, ele nu vor fi decat o „poveste”.
Siguranta alimentara: afectata sau nu?
Cu toate ca este promovata si creditata cu un rol esential in reorganizarea pietei energetice, extinderea culturilor dedicate biocombustibililor este acuzata de „cani balizarea” culturilor agricole clasice, ceea ce produce, ca reactie in lant, cresterea preturilor la alimente. In acest context, CE ia tot mai mult in considerare impactul indirect al folosirii terenurilor.
Criticii biocombustibililor spun ca, indiferent unde sunt crescute plantele din care se produc combustibilii curati, acestea concureaza pentru pamant cu culturile pentru hrana, fortandu-i pe fermieri sa se extinda in zone unde nu s-a mai practicat agricultura anterior, uneori prin taierea copacilor sau prin secarea pamanturilor umede. Romania pare a fi departe de experienta nefericita a unor tari precum Brazilia, unde boomul acestei industrii „a omorat” agricultura alimentara. „Romania isi poate indeplini tinta de utilizare a biocombustibililor in transport asumata la nivel european fara probleme. Sunt materii prime suficiente pentru obtinerea cantitatii respective fara a afecta siguranta alimentara”, se arata in raspunsul oficial al Ministerului Agriculturii, obtinut la solicitarea „Green Report”.
