Consiliul General al Primăriei București a votat un proiect prin care Parcul Cișmigiu va fi restaurat. Opoziția, însă, acuză că această reamenajare va presupune tăierea a zeci de arbori seculari, plantați încă dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Grupul de inițiativă civică Cișmigiu a realizat în weekend măsurarea a unei părți a arborilor din parc, iar concluzia a fost că aceștia colectează anual echivalentul a două treimi din apa lacului din Cișmigiu și aproximativ două tone de praf.
Potrivit unui proiect de hotărâre care a intrat săptămâna trecută pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti, Primăria vrea să investească 10 milioane de euro în reabilitarea peisagistică a Parcului Cişmigiu din Capitală.
„Primăria Capitalei a inițiat un proiect prin care dorește să redea bucureștenilor Grădina Cișmigiu, un spațiu public de calitate, sigur pentru vizitatori și care să păstreze amprenta istorică”, potrivit unui comunicat al Primăriei Municipiului București (PMB).
Sub motivul că parcul nu a mai beneficiat de o reabilitare majoră integrată din 1953 (Grădina Cișmigiu a fost inaugurată oficial în 1854), câteva dintre obiectivele de intervenţie propuse în documentaţie sunt:
„Refuncţionalizarea modului de utilizare al parcului cu prezervarea şi punerea în valoare a compoziţiilor de mare calitate ale parcului cum ar fi: ansamblul Cetăţii, ansamblul Movilei, ansamblul Terasei trandafirilor, Rondului Roman cu terasele de meditaţie (…) Revitalizarea peisageră a parcului prin aplicarea unor măsuri eficiente şi ştiinţifice de înlocuiri, toaletări, plantări, cu punerea în valoare reciprocă atât a vegetaţiei cât şi a ansamblurilor construite şi a oglinzii de apă, element definitoriu al parcului Cişmigiu; Refacerea aleilor în totalitatea acestora, cu retrasarea lor pe anumite zone în vederea punerii în valoare a ansamblurilor mai sus amintite; Revitalizarea peisageră a materialului horticol, arbori și arbuști constând în toaletări, înălturarea exemplarelor uscate, bolnave sau parazitare, repoziționarea, plantarea și completarea anumitor aliniamente; Reorganizarea locului de joacă pentru copii și a zonei de sport într-o unică pastilă generoasă aflată pe latura de est a parcului în apropierea intrării din rondul Valter Mărăcineanu”.
„Subliniem faptul că proiectul se află în etapa DALI (documentație de avizare a lucrărilor de intervenție), din care rezultă o estimare a costului și duratei de implementare. Este vorba, așadar, de o etapă premergătoare Proiectului tehnic, document care va conține detaliile privind execuția efectivă și care abia după votul de ieri (n.r. în Consiliul General) urmează să fie demarat”, a transmis Primăria.
Vlad Alexandrescu, USR: „Va fi un dezastru. Nu vom mai recunoaște Cișmigiul după aceste lucrări”
Senatorul USR Vlad Alexandrescu acuză că proiectul gândit de Primărie ca avea un impact negativ asupra parcului.
„Sub denumirea de «restaurare», Primăria Bucureștiului vrea să taie zeci de arbori seculari, plantați încă dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Iar, pe locul lor, să construiască tot felul de gherete pe care să le ofere apropiaților partidului să-și deschidă afaceri în mijlocul parcului”, a scris senatorul pe pagina sa de Facebook.
„Pot să vă spun că va fi un dezastru. Nu vom mai recunoaște Cișmigiul după aceste lucrări, vor distruge spațiile verzi, vor instala gherete și îl vor transforma într-un bâlci cu vegetație”, a adăugat acesta într-o altă postare.
Potrivit acestuia, se distruge axul central prin propunerea de pavare a spațiului verde; utilajele de construcție vor circula peste tot și haotic și vor tasa și rupe astfel rădăcinile arborilor seculari, ceea ce va duce la moartea lor; se pavează zona șahiștilor, rotonda și zonele limitrofe;
„Menționez și că Primăria nu are absolut niciun fel de plan de management al vegetației sau un plan de replantări. După ce parcul va fi mutilat, așa va și rămâne. Doar dacă nu se apucă instaleze și mai multe gherete”, a mai scris senatorul.
Reacțiile localnicilor: „Să ieșim în parc și să ne opunem!”
Reacțiile din partea bucureștenilor au apărut atât în mediul online, cât și în cel offline. Pe grupurile de Facebook există voci care spun că o practică la care s-ar putea apela pentru a mări numărul de copaci deja uscați ar putea să fie turnarea unor substanțe la rădăcină sau cimentarea trunchiurilor. Alte persoane au îndemnat la proteste pașnice: „Să ieșim în parc și să ne opunem”.
Duminică, 4 august, a avut loc o mișcare spontană de conștientizare pe peluza centrală din Cișmigiu, ce urmează să fie pietruită.
„Mai mulți iubitori ai Cișmigiului, revoltați de decizia luată de PMB de a înlocui gazonul cu pietriș și de a renunța la axul verde, principal al parcului, devenit de asemenea simbol în ultimii 100 de ani, s-au așezat preț de câteva minute cu pături închise la culoare pe peluză. Mesajul lor: dispariția zonei verzi pentru a crea o zonă de promenadă este un act de mutilare a naturii, desființarea acestei zone verzi este un motiv de tristețe”, a transmis grupul de inițiativă civică Cișmigiu.
În plus, în weekend a fost realizată măsurarea și cartarea tuturor arborilor seculari, sub îndrumarea peisagistei Diana Culescu și cu ajutorul a zeci de voluntari, cu scopul de a crea un Registru Verde pentru Cișmigiu.
„Registrul Verde realizat de PMB pe milioane de euro nu oferă în prezent nici o informație relevantă cu privire la vegetația arborescentă. În plus, datele despre arbori au rămas la nivelul anului 2011 când a fost finalizată inventarierea. Acest studiu de teren urmărește să stabilească unde sunt amplasați arborii în cadrul Grădinii Cișmigiu, din ce specii fac parte, ce mărime au exemplarele prezente în parc”, scriau inițiatorii mișcării, înainte de acțiune.
În cele două zile de măsurători, au fost introduse în aplicația #TreePlotter 2.588 de arbori (din cei 4.000 câți există, potrivit estimărilor), iar pentru 1.894 de arbori a fost adăugată și specia.
Conform aplicației, cei 2.588 de arbori măsurați oferă comunității o serie de eco-beneficii în valoare de 136.239 de dolari anual, adică aproximativ 122.000 euro/ an, printre care: colectarea anuală a peste 17 milioane de litri de apă (echivalentul a două treimi din apa lacului din Cișmigiu) și a aproximativ două tone de praf.
Aspecte neclarificate de Primărie
Grupul de inițiativă civică Cișmigiu a trimis marți, 6 august, o scrisoare deschisă către PMB în care solicită clarificarea unor aspecte privind reabilitarea Grădinii:
- în anumite zone din parc este prevăzută dispariția unei serii de arbori, fapt ce contravine declarației de presă emisă la 1 august 2019, de către PMB
- nevoia de a reface din nou sistemul de iluminat, care tocmai a fost schimbat anul trecut. Orice noi șanțuri pentru cabluri și gropi de ancorare pentru stâlpi vor afecta sau reteza din nou rădăcinile plantelor și vor favoriza tăierea arborilor aflați în vecinătatea acestora
- detalii referitoare la posibile proiecte de restaurare ale parcurilor Carol și Herăstrău
De asemenea, membrii grupului solicită PMB planul de replantare (împreună cu avizele obținute, în special cele ale comisiilor de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale), o descriere detaliată privind realizarea arhitecturii peisagere a parcului și a modului în care se va efectua conservarea și protejarea speciilor și exemplarelor deosebite de vegetație din parc, un link public la care poate fi consultată întreaga documentație care stă la baza proiectului de reabilitare a Cișmigiului, împreună cu avizele obținute (proiect cu avize, parte scrisă, parte desenată avizată).
„Înțelegem motivația istorică a pavării axului principal, însă pietruirea acestuia și lărgirea oricărei alei contravine necesității actuale de creștere a spațiului verde – spațiu plantat, de care orașul nostru are atât de multă nevoie. Cu atât mai mult când vorbim de o grădină istorică, de relaxare și liniște și nu de o zonă de promenadă sau rezervată comerțului. Așadar, soluția propusă contravine argumentelor istorice care au stat la baza refacerii axului central în prima jumătate a secolului al XX-lea și este în dezacord cu principala imagine cu care Grădina Cișmigiu se identifică de aproape 100 de ani – axul monumental cu bulingrin floral”, au subliniat aceștia în scrisoare.
