Până acum, în serialul „Voluntar pentru Planetă”, ne-am uitat din mai multe unghiuri la voluntariat: cât este de popular la noi în țară, cum te schimbă ca om, cum arată o școală unde ajutorarea altora face parte din cultură, dacă această activitate te ajută să-ți găsești vocația sau un job. Vrem acum să privim voluntariatul prin ochii ONG-urilor: cum s-a schimbat atitudinea românilor în ultimii ani, cum găsesc voluntarii serioși, ce lipsește ca oamenii să se implice mai mult în comunitate.
Tășuleasa Social, un ONG cu mai multe pălării
Privite de la înălțime, dealurile din Tritenii de Jos, județul Cluj și din Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud, se transformă primăvara în furnicare de puncte colorate. Sunt voluntarii de la Tășuleasa Social, un ONG care desfășoară, de aproape 22 de ani, proiecte de voluntariat în mai multe domenii: mediu, educație, social, umanitar, sportiv, cultural.
„Varietatea de proiecte dă șansa fiecărui voluntar să se implice acolo unde crede că e mai tentant sau mai util”, explică Iulian Gabor, coordonatorul proiectelor.
Pentru Tășuleasa Social, definiția voluntariatului este să plantezi un copac la umbra căruia știi că nu vei sta niciodată. De aceea, peste 2.000 de voluntari au plantat în această primăvară 100.000 de puieți (paltin, frasin, stejar, gorun – specii tipice dealurilor Transilvaniei) pe terenuri degradate din Tritenii de Jos și din Sânmihaiu de Câmpie. Dealurile de acolo erau golașe acum cinci ani, când ONG-ul a început plantările. Acum, primele păduri plantate sunt suficient de mari încât să le vezi de departe.
Un alt proiect al ONG-ului este Via Transilvanica, un traseu de aproape 1.400 de kilometri care străbate 10 județe (ultimii 300 de kilometri vor fi amenajați până în septembrie).
Iulian spune că foarte mulți oameni s-au implicat voluntar în proiectul Via Transilvanica pentru că au avut în sfârșit un motiv clar și o oportunitate de implicare utilă și pe plan personal, dar și pe plan local sau național. Au marcat traseul cu vopsea și cu stâlpi de intersecție, au montat marcaje sau au curățat drumul.
„Am descoperit foarte multe «insulițe de normalitate» adică acele familii, grupuri de prieteni, asociații foarte active în comunitatea lor, dar nu foarte vizibile național, lucru care arată un interes mare de implicare acolo unde trăiește fiecare”, crede el.
Recrutarea la Tășuleasa nu este un proces laborios. În principiu, oricine este binevenit la acțiuni, iar cine rezonează cu stilul de lucru și abordările celor din ONG poate să devină un voluntar de bază, din echipa restrânsă, pe care conducerea se bazează oricând.
„În ultimii ani am promovat ideea că voluntariatul în societate nu trebuie să fie ceva «trendy», de moment, o fugă pentru a bifa cât mai multe «borne»”, a mai spus coordonatorul proiectelor de la Tășuleasa. „Ci e un lucru esențial și normal pentru oricine”.
Dar pentru ca românii să fie mai interesați de implicarea în comunitate, Iulian consideră că ar fi nevoie de un proces de lungă durată care să presupună introducerea mai multor mecanisme de educație non-formală și informală în sistemul de învățământ, dar și stimularea financiară a grupurilor de oameni care vor să schimbe comunitatea în care trăiesc – fie că repară ceva, fie că aduc plus valoare societății sau nivelului de trai.
Viitor Plus, educație de mediu în corporații, prin voluntariat
Viitor Plus este un alt ONG care își bazează activitatea pe voluntari, în special pe cei din companii. Primăvara aceasta, prin programul Adoptă un Copac, în jur de 1.000 de persoane au plantat peste 100.000 de puieți de stejar, sălcioară, ulm, frasin și lemn câinesc în județele Dolj, Călărași și Constanța.
„Doar sădind un puiet de câțiva centimetri, care se va prinde și supraviețuiește doar dacă e îngrijit încă 5-10 ani, poți să-ți dai seama de ce e important să exploatăm la minimum resursele pe care le-am moștenit de la bunicii noștri”, spune Teia Ciulacu, președinta Viitor Plus. „Și că rostul unei păduri e să ne umple plămânii de aer curat, mințile de gânduri verzi, să crească biodiversitatea fără de care nu vom putea trăi.”
Un alt proiect al ONG-ului este EcoProvocarea, în care au fost implicați, în 10 ani ai programului, aproape 37.000 de elevi și profesori. În 143.000 de ore de voluntariat, aceștia au trimis la reciclare 556 de tone de deșeuri, au plantat peste 150.000 de copaci, au extras din areale naturale aproape 5.000 de saci cu deșeuri și au igienizat 20 de hectare de spații verzi.
„Oamenii cu care te înconjori la evenimentele de plantări, vecinii de la ecologizări, colegii cu care îți propui să echipezi biroul cu spații separate de colectare pentru reciclare – oameni cu pasiuni comune –, dau multora dintre ei un scop mai mare decât atunci când simți că te lupți singuri cu morile de vânt”, explică Teia.
Pentru a încuraja implicarea în comunitate, crede președinta Viitor Plus, statul trebuie să asigure infrastructura necesară pentru ca cetățenii să colecteze separat corect și să susțină educația de mediu începând de la grădiniță până la universitate.
„Voluntarii cei mai mici vor fi cei mai afectați de schimbările climatice și, ajungând la ei prin materiale educaționale, șansele ca ei să dea mai departe informația de-a lungul vieții lor ne oferă speranța că o să trecem cu bine de criza climatică.”
Let’s Do It, Romania!, o mișcare socială cu două milioane de voluntari
De 11 ani, într-o zi de toamnă, voluntari din toate colțurile țării se mobilizează și colectează cât de multe deșeuri din natură pot. Unii fac voluntariat pentru această acțiune chiar de la început, din 2010. Cei două milioane de voluntari implicați în Ziua de Curățenie Națională, organizată de Let’s Do It, Romania!, au strâns până acum 22.700 de tone de deșeuri. Voluntarii iau parte fie la cartare (realizarea hărții deșeurilor), fie la organizarea și la gestionarea activității echipelor locale, fie la colectarea propriu-zisă.
„Românii sunt mai deschiși la voluntariat acum decât erau atunci când am început noi”, crede Anamaria Hâncu, co-fondator Let’s Do It, Romania!. „Sunt mai interesați să își aducă în felul lor contribuția la schimbarea în bine a societății.”
La această schimbare de comportament a contribuit social media, care ajută la propagarea multor proiecte și mesaje, atât din țară, cât și din alte colțuri de lume, spune Anamaria, dar și faptul că există mai multe ONG-uri, cu tipuri diferite de proiecte.
Pentru Ziua de Curățenie Națională, Let’s Do It, Romania! recrutează voluntari prin campanii în online, în presa națională și locală, în grupuri de studenți și site-uri de job-uri, dar și prin intermediul companiilor, școlilor și liceelor. Duc mesajul mai departe și persoanele publice și influencerii.
Deși procesul de recrutare oferă satisfacții, pentru că aduce la un loc oameni cu aceleași valori, cei din organizație întâmpină uneori și provocări. De exemplu, atunci când voluntarii nu mai pot păstra un echilibru între viața profesională, cea personală și voluntariat și renunță la activitatea din urmă.
Cât despre cum ar putea fi promovat mai bine voluntariatul, Anamaria crede că ar ajuta dacă ar exista o zi națională, recunoscută legal, dedicată acestei activități.
Strategii pentru ONG-uri
Recrutarea voluntarilor este similară cu un proces desfășurat de departamentul de resurse umane dintr-o companie, crede Corina Pintea, director executiv al Pro Vobis. Aceste este un ONG care sprijină, de 30 de ani, dezvoltarea mișcării de voluntariat în România și care organizează cursuri pentru coordonatorii de voluntari.
În toți acești ani, Corina a observat că strategia pe care trebuie să o aplice ONG-urile pentru recrutarea voluntarilor depinde de sarcinile pe care aceștia ar urma să le îndeplinească. Contează dacă activitatea este una punctuală, de câteva ore, sau dacă este vorba despre un program pe termen mai lung.
„Voluntarul serios cumva se pre-selectează singur. Dacă tu comunici foarte clar de ce ai nevoie, o să faci o triere încă din faza de call. N-o să se înscrie cineva care nu e prea interesat dacă tu dai dovadă că e un program pe bune, în care își asumă o responsabilitate, în care semnează un contract. O să renunțe în prima etapă sau n-o să se înscrie.”
De exemplu, pentru recrutarea unui expert, ea recomandă crearea unei abordări personalizate. Iar pentru acțiunile unde este nevoie de mulți voluntari, anunțurile pot fi făcute pe social media, dar sub formă de video, cu mesaje clare care să arate ce au de făcut voluntarii. În plus, există și recomandarea personală.
„Întotdeauna a funcționat bine recrutarea din om în om”, crede ea. „Dacă ai o echipă de voluntari care sunt loiali cauzei și care sunt mulțumiți de cum te porți cu ei, o să-ți aducă alți voluntari serioși.”
Citește și celelalte articole din serialul „Voluntar pentru Planetă”:
Cât de popular este voluntariatul în România
Cum te transformă o experiență de voluntariat pentru mediu
Școala Ferdinand, în care voluntariatul face parte din cultură
