Oamenii de stiinta avertizeaza ca din cauza incalzirii globale nivelurile apelor cresc, pe masura ce tot mai multe rapoarte despre inundatiile fara precedent vin din sate cum sunt cele din insula Papua Noua Guinee. Acest lucru nu se intampla numai in insule, cu si pe tarmurile din Alaska si India, informeaza Inquirer.
In aceasta saptamana, cativa refugiati climatici se vor indrepta catre Bali pentru a cere ajutor celor peste 180 de tari participante la conferinta ONU.
Starea tarmurilor pare a fi, in 2007, ingrijoratoare. Oamenii de stiinta preconizeaza ca nivelurile in crestere ale apelor, cauzate de incalzirea globala si topirea ghetarilor, vor determina milioane de oameni care locuiesc pe coaste din toata lumea sa migreze, daca emisiile de gaze cu efect de sera nu vor fi reduse in urmatorii ani.
Un grup de cercetare european, Proiectul Global Guvernamental, va propune in cadrul intalnirilor de la Bali sa se creeze un fond special destinat pentru recolonizarea "refugiatilor climatici".
Intr-o serie de rapoarte realizate in 2007 de catre oamenii de stiinta ai ONU se arata ca apele au crescut in medie cu aproximativ 3 milimetri pe an din 1993 pana in 2003. In schimb, un studiu realizat in 2006 de catre oceanografii australieni arata ca nivelurile au crescut mai mult, cu aproape 2,5 centimetri pe an in parti ale oceanului Pacific si in oceanul Indian.
"Se pare ca oceanele se revarsa. Se misca si, regional, miscarile oceanice cauzeaza variatii ale nivelurilor", a declarat Nathaniel Bindoff de la Universitatea din Tasmania, autor al rapoartelor ONU.
Temperaturile regionale si conditiile atmosferice, curentii topografia tarmurilor si din adancuri sunt toti factori care contribuie la nivelul apei. Miscarile oceanelor de asemenea iau in mod constant teritorii din tarmuri, cum sunt cele din vestul Pacificului, in insulele Tuvalu, Kiribati si Marshall.
"Fondul de adaptare", dezvoltat in urma unor acorduri pentru ajutorarea tarilor sarace sa faca fata unei lumi mai calde, ofera aproape 67 milioane dolari pentru o problema care costa zeci de miliarde de dolari, conform estimarilor Bancii Mondiale. Fondul va finanta proiecte pentru combaterea efectelor incalzirii globale ca pereti protectori pentru tarmuri dar si infiintarea de rezerve de apa pentru zonele devastate de secete si traininguri pentru noile tehnologii agricole.
Foto: warningclimateblog.com
