Eurodeputaţii care au intermediat un acord cu guvernele statelor membre privind reformarea Politicii Agricole Comune (PAC) au făcut marţi un apel către Parlamentul European să îşi dea acordul final pentru această reformă, transmite Reuters.
Acordul convenit în luna iunie de eurodeputaţii şi statele membre ale Uniunii Europene cu privire la noua Politică Agricolă Comună (PAC), destinată să „înverzească” agricultura europeană fără a afecta veniturile fermierilor, a pus capăt la trei ani de negocieri.
PAC reprezintă aproximativ o treime din bugetul blocului comunitar pentru perioada 2021-2027, adică aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri, mai arată agenția internațională, preluată de Agerpres.
Noile reguli privind politica agricolă comună, care se vor aplica în 2023, obligă ţările membre UE să cheltuiască 20% din plăţile directe către agricultori începând din 2023-2024, pentru a creşte la 25% din plăţi între 2025 şi 2027, pentru aşa-numitele „eco-scheme” care protejează mediul. Printre „eco-scheme” se numără refacerea zonelor umede pentru a absorbi CO2 sau agricultura ecologică.
Aceste reforme au şanse să fie aprobate marţi seara de Parlamentul European. Cu toate acestea, organizaţiile pentru protecţia mediului şi unii eurodeputaţi susţin că măsurile nu aliniază sectorul agricol cu obiectivele UE privind combaterea schimbărilor climatice şi că multe dintre măsurile destinate să îi încurajeze pe fermieri să facă trecere la metode prietenoase cu mediul sunt slabe sau voluntare.
„Vă rog, în interesul fermierilor europeni, în interesul mediului, să votaţi pentru„, a declarat eurodeputatul german Peter Jahr. Ca răspuns la criticile formulate faţă de măsurile de reformă, acesta a spus că a fost nevoie să se ajungă la un compromis.
La rândul său, comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a afirmat că reformarea PAC va „promova un sector agricol sustenabil şi competitiv, care poate susţine veniturile fermierilor şi poate asigura alimente sănătoase şi sustenabile pentru societate”.
De asemenea, acordul include bani pentru tinerii fermieri şi creează un fond de criză de 450 milioane de euro, în cazul întreruperilor pe pieţele agricole din cauza unor situaţii de urgenţă, cum ar fi o pandemie.
La finele lunii iunie, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declara că România nu este pe deplin mulţumită de compromisul asupra pachetului de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC), însă acest acord trebuie încheiat cât mai curând pentru a putea finaliza programele naţionale strategice. Oros a menţionat atunci că apreciază eliminarea propunerii Parlamentului European de plafonare a plăţilor directe şi a investiţiilor din pilonul II, precum şi limitarea doar la dimensiunea medie naţională a exploataţiilor, cât şi acordul atins la procentul minim de 10% de reorientare a bugetului pentru plăţile directe către fermele mici, mijlocii şi de familie.
