50.000 de vieți ar putea fi salvate pe an dacă poluarea aerului ar fi redusă la nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), arată un studiu nou. În București ar putea fi evitate 5% din decesele premature anuale.
Lucrarea, care este prima de acest fel, a estimat numărul de morți premature cauzate de particulele în suspensie (PM) și dioxid de azot (NO2) în peste 1.000 de orașe din Europa.
Concluzia a fost că reducerea poluării aerului la nivelurile recomandate de OMS ar duce la evitarea a 51.213 de morți premature pe an, în timp ce îmbunătățirea și mai mult a calității aerului ar putea salva chiar de două ori mai multe vieți.
Organizația estimează că poluarea aerului ucide peste şapte milioane de persoane pe an la nivel mondial şi provoacă, de asemenea, boli, dar şi absenteism de la locul de muncă. Pragul recomandat de OMS pentru particulele fine PM2,5 este de 10 mg/m3 în medie pe an, iar pentru dioxidul de azot (NO2) de 40 mg/m3 în medie pe an.
De asemenea, studiul a clasificat orașele folosind un scor pe baza ratelor de mortalitate, a procentului de morți care pot fi prevenite și anii de viață pierduți din cauza fiecărui poluant atmosferic.
Madridul s-a dovedit a avea cea mai mare răspundere a mortalității din cauza NO2, cu aproximativ 206 decese care pot fi prevenite sub nivelurile OMS și 2.380 decese care pot fi evitate sub cele mai mici niveluri, reprezentând 0,6% și respectiv 7% din decesele anuale. Și alte orașe mai mari și capitale din Europa de Vest și de Sud s-au clasat pe poziții ridicate în această categorie, printre care Anvers în Belgia, Torino în Italia și Paris, Franța.
Brescia, din nordul Italiei, a avut cel mai mare scor al mortalității din cauza PM, cu 232 decese prevenibile sub nivelurile OMS și 309 sub cele mai scăzute niveluri, reprezentând 11% și, respectiv, 15% din decesele anuale.
În București ar putea fi prevenite 5% din decesele anuale din cauza particulelor în suspensie din aer la limitele prevăzute de OMS și 9% la concentrații mai mici.
„Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Ele reprezintă un grup complex de poluanți care variază în funcție de dimensiune, formă, compoziție și origine. Particulele produse de traficul rutier includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucăți mici de metal și cauciuc din uzura și frânarea motorului, precum și praful de pe suprafețele rutiere. Altele includ reziduuri din construcții și industrie, precum și polen și particule de sol”, explică site-ul aerlive.ro.
Particulele mai mici de aproximativ 10 micrometri, denumite PM10, și cele mai mici decât cele de 2,5 microni (PM2,5) sunt deosebit de periculoase pentru că se pot infiltra în căile respiratorii și adânc în plămâni și să provoace probleme de sănătate, cum ar fi cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii și boală pulmonară obstructivă cronică.
În medie, 84 de procente din populaţia oraşelor sunt expuse la niveluri de PM 2,5 peste cele recomandate de OMS, iar 9 procente la niveluri prea mari de NO2.
Pentru Sasha Khomenko, care se numără printre autorii studiului, este important să fie puse în aplicare măsuri adaptate condiţiilor locale, date fiind variaţiile nivelurilor de poluare. Schimbările vizează traficul rutier, industria, aeroporturile şi porturile, dar şi încălzirea pe bază de lemn şi cărbune.
Citește și:
Cât ne pasă de ce aer respirăm?
