Lucrarile de reabilitare termica a blocurilor de locuinte si a altor cladiri din Bucuresti uratesc fatadele imobilelor din cauza lipsei de echilibru intre componenta tehnica si cea estetica. Aceasta afost concluzia reprezentatilor Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR) si ai Comisiei Auditorilor Energetici(CAE), la finele Conferintei de Arhitectura RIFF 2010 desfasurata astazi, la Bucuresti.
Lucrarile de anvelopare din cadrul programului national de reabilitare energetica a cladirilor bucurestene arata dezastruos din punctul de vedere al reprezentantilor OAR. Ei acuza lipsa de masura in aplicarea materialului izolant din polistiren si a culorilor stridente aplicate pe fatadele blocurilor de locuinte construite inainte de anii ’80 si ale cladirilor istorice.
Istoria ingropata in polistiren si termopane
Astfel, detaliile si profilurile arhitecturale care defineau imobilele respective ca stil si perioada ”dispar ingropate sub plapuma de polistiren taiat grosolan si vopsit in culori aprinse precum rosu, portocaliu sau albastru”, a comentat Dan Marin, membru al OAR.
Acesta este de parere ca “agresarea estetica a acestor cladiri are loc deoarece Ministerul Culturii si arhitectii nu realizeaza un audit cultural inaintea celui energetic”. Mutilarea fatadelor cu pretextul reabilitarii energetice a fost ilustrata de Dan Marin printr-o proiectie de imagini cu blocuri de locuinte si cladiri istorice din Capitala care au suferit transformari nefericite in urma procesului de reabilitare energetica.
Neregulile cel mai des intalnite sunt nealinierea ferestrelor blocurilor de locuinte in urma inchiderii balcoanelor cu geamuri termopan, aplicarea materialului izolant fara sa se tina cont de niciun criteriu geometric, alegerea unor culori stridente si “impodobirea” fatadelor cladirilor istorice cu profile din polistiren care imita grosolan detaliile arhitecturale vechi de sute de ani.
Cazurile cele mai grave sunt intalnite la cladirile de patrimoniu ale caror tamplarii vechi sunt inlocuite cu termopane albe si grosolane. Arhitectul Dan Marin a dat ca exemple cladirea Scolii de Fete si cea a Facultatii de Medicina, ambele monumente de clasa A, carora li s-au pus geamuri termopan albe, dar si alte cladiri vechi din Piata Victoriei, Piata Romana sau Gara de Nord.
Improvizatie peste improvizatie
Arhitectii nu neaga nevoia de reabilitare energetica a acestor cladiri, insa atrag atentia asupra modului de operare al autoritatilor, care extind mecanic acelasi tratament de reabilitare la toate imobilele, indiferent de valoarea lor istorica sau de criterii arhitectural-estetice.
In opinia arhitectului Dan Marin, “improvizatiile deja existente se extind cu alte improvizatii, mai ales in cazul blocurilor de locuinte”. In multe situatii, muncitorii ”au uitat” sa monteze protectii impotriva apei pluviale la ferestre, favorizand astfel infiltrarea apei intre vechea tencuiala si materialul izolant.
Presedintele OAR, Serban Tiganas, sustine totusi ca se poate gasi o solutie pentru ca aceste imobile sa nu mai fie maltratate estetic: ”Atunci cand este clar ca nu se poate interveni pe fatadele cladirilor care fac parte din patrimoniu, reconditionarea se poate face altfel, evitand imbracarea in polistiren a unor opere arhitecturale. Acolo unde nu se poate face acoperirea cu material izolant, se pot monta instalatii pentru asigurarea confortului termic”.
“Nu e mai cald in interior daca blocurile arata mai bine”
Analiza programului de reabilitare energetica a imobilelor bucurestene a semnleaza o ignorare totala a componentei estetice si culturale.
Vicepresedintele Comisiei Auditorilor Energetici (CAE), Catalin Lungu, nu este de aceeasi parere. El sustine ca, desi reabilitarea termica a inceput cu stangul din cauza lipsei de coordonare intre autoritatile competente, ar trebui sa ne uitam mai mult la efectele pozitive decat la aparente.
In opinia sa, “dimensiunea tehnica este mai importanta decat cea estetica atunci cand reabilitam energetic cladirile”, deoarece consumul energetic se reduce cu 40-50%.
“Nu e mai cald in interior daca blocurile arata mai bine”, a subliniat reprezentantul CAE
Catalin Lungu admite ca imobilele reamenajate termic arata urat, dar si ca asta este tot ceea ce putem obtine in conditiile actuale, in care nu exista o minima coordonare intre responsabilii de monumente istorice din Ministerul Culturii, arhitecti si cei care fac auditul energetic al cladirilor.
Calin Lungu a argumentat totodata ca nicio directiva europeana dupa care se ghideaza si Romania nu stabileste criterii estetice in contextul reabilitarii energetice.
In replica, presedintele OAR, Serban Tiganas, i-a explicat reprezentantului Comisiei Auditorilor Energetici ca “nicio directiva europeana nu interzice incultura”.
