Aproximativ 30% din cei care generază deșeuri de ambalaje fie nu știu, fie nu vor să le declare, a explicat, în cadrul unui interviu acordat Green Report, Răzvan Stan, Managing Partner CCAT Responsabilitate de Mediu S.A, cea mai nouă organizație care implementează responsabilitatea extinsă a producătorilor în domeniul ambalajelor (OIREP). Una dintre prioritățile asumate de companie este tocmai reducerea acestui procent, iar despre modul în care a ales să facă acest lucru, dar și despre obiectivele de colectare și reciclare ale companiei puteți citi în interviul care urmează.
Ați intrat recent pe piața transferului de responsabilitate. Care sunt punctele forte ale companiei prin care doriți să vă impuneți în acest sector de activitate?
Punctele forte actuale reprezintă rezultatele unei strategii și a efortului susținut de circa 20 de ani, de când suntem pe piață de profil, când despre protecția mediului nu prea se vorbea, reușind până în prezent să creăm o structură de experți care să acopere 99% din spectrul protecției mediului din România. Expertiza noastră pornește de la o simplă autorizare și conformare, pentru orice fel de activitate, până la strategii complexe de gestionare a problematicii de mediu.
În ceea ce privește piața de management al deșeurilor cred că aceasta este marcată în continuare de problemele acumulate în ultimii ani, începand cu o legislație nepredictibilă și terminând cu o infrastructură de colectare insuficient dezvoltată la nivel național.
În urmă cu doi ani am decis să ne extindem domeniul și să intrăm și în zona de gestiune a ambalajelor, bineînțeles prin preluarea responsabilității de mediu aferente. În prima fază am obținut licenta de operare pentru o organizație de transfer de responsabilitate în zona deșeurilor de echipamente electrice și electronice, iar începând cu 15 aprilie 2022 am obținut licența de operare pentru o organizație de transfer de responsabilitate în zona deșeurilor de ambalaje.
Ce ne deosebește? La prima vedere toate cele 15 OIREP-uri, fac cam același lucru, preiau responsabilitatea de mediu și se asigură în numele clientului că țintele lui de reciclare sunt atinse. Noi vrem să venim cu toată experiența noastră și să o transpunem într-o responsabilizare a generatorului de deșeuri și, totodată, într-o urmărire corectă pentru atingerea țintelor de reciclare. Altfel spus, prin proceduri transparente ne asigurăm că preluarea responsabilității de mediu este un proces real și nu devine un risc reputațional pentru generatorii de deșeuri din ambalaje.
Care sunt provocările și oportunitățile de creștere identificate privind activitatea companiei?
Principala provocare este urmărirea modului de îndeplinire a trasabilității. Pentru că noi nu facem altceva decât să preluăm responsabilitatea, să încheiem un contract cu un colector autorizat, care la rândul lui încheie un contract cu o firmă de reciclare. Marea provocare este seriozitatea colectorilor și a reciclatorilor, în sensul că au existat situații, care într-un final s-au sfârșit cu dosare penale, întrucât țintele de reciclare au fost atinse doar scriptic, la nivel de hârtii.
Principalul nostru obiectiv este ca ceea ce facem să aibă o calitate superioară. Nu ne interesează să promovăm servicii cu calitate îndoielnică și să vindem doar “hârtii”. Ne preocupă ca la finalul zilei clientul nostru să știe foarte clar ce s-a întâmplat cu ceea ce este obligat să facă conform legii, adică să-și atingă ținta de reciclare și, de ce nu, să aibă o estimare a amprentei de carbon aferente.
Avem proceduri de lucru care ne permit să verificăm colectorul, centrul lui de colectare, posibilitatea de a colecta atât cât declară prin vizite în teren și, bineînțeles, prin verificarea procesului de reciclare în sine. Cu toate că noi nu avem o relație contractuală cu reciclatorul, ne asigurăm, prin contractul pe care îl avem cu colectorul, că procesul de reciclare are loc efectiv.
Deși este evident că generatorul predându-ne responsabilitatea nu mai are nicio răspundere legală, considerăm că prin aceste proceduri de verificare asigurîm atingeriea țintelor de reciclare.
Cum a modificat pandemia activitatea acestei industrii?
În pandemie nu au scăzut cantitățile de ambalaje, ci au crescut. Chiar dacă oamenii au avut accesul restricționat pentru activități în afara locuințelor, au comandat online, prin urmare produsele au fost supra-ambalate.
Este evident că în viitorul apropiat cantitățile raportate către OIREP vor scădea prin splitarea PET-ului, sticlei și dozei de aluminiu când sistemul garanție-returnare va fi funcțional. Astfel, o parte dintre generatorii de deșeuri de ambalaje vor migra, obligați de lege, către acest SGR. Matematic vorbind cantitățile vor scădea.
Care sunt țintele privind cantitățile de ambalaje și care sunt soluțiile pe care le aveți pentru creșterea cantităților de deșeuri de ambalaje colectate și reciclate?
Raportările în ceea ce privește activitatea noastră au început cu luna iunie și avem o țintă de 50.000 de tone pentru primul an și ne dorim ca în anul următor să o dublăm, la 100.000 de tone, implicit cu operaționalizarea SGR.
Din punct de vedere economic , în momentul de față, se dezvoltă o serie de activități care sunt finanțate din fonduri europene, ceea ce înseamnă că pe piață se vor pune cantități suplimentare de deșeuri din ambalaje. Dacă ne referim, de exemplu, la zona de agricultură sunt unități de producție și procesare a produselor agricole către care nimeni nu se uită, unități care generează cel puțin cantități suplimentare de plastic, lemn și carton.
Marea provocare este aceea ca generatorii de deșeuri din ambaleje să înțeleagă că au o obligație. Din statisticile noastre rezultă că 30% din cei care generază deșeuri din ambalaje fie nu înțeleg, fie nu vor să declare. Mai mult, modul în care își îndeplinesc așa-zisa gestiune legala a deșeurilor este deficitară în mare parte din lipsa personalului de specialitate. Este evident ca noi, prin divizia de consultanță, îi putem asista, căci, în final, dacă ar fi să facem o analogie cu serviciile de contabilitate obligatorii pentru fiecare firmă, și serviciile pentru protectia mediului ar trebui să intre în aceeași categorie.
Una dintre activitățile noastre este aceea de consțientizare. De-a lungul timpului am desfășurat în parteneriat cu diverse ONG-uri activități de conștientizare a publicului. În general ele au fost în zona gestionării deșeurilor. Ne propunem ca prin intermediul celor două organizații de transfer de responsbilitate, în parteneriat cu actori publici și privați, să desfășurăm campanii de conștientizare în ceea ce privește atât responsabilizarea producătorilor de deșeuri de a respecta țintele de reciclare așa cum sunt stabilite în legislație, cât și de stimulare a simțului civic.
În plus, ne străduim să creăm o sinergie între OIREP-ul pentru ambalaje și cel pentru DEEE, dar și a diviziei de consultanță.
În ceea ce privește țintele de reciclare pe zona de DEEE considerăm că sunt provocatoare, mai ales prin lipsa unităților de reciclare. Oricine poate colecta DEEE-uri atât timp cât își obține o autorizație de mediu, problema intervine când vorbim despre instalațiile de reciclare, deoarece numărul unităților specializate conforme este insuficient. Din punctul meu de vedere există o singură unitate care respectă spre 100% standardele de reciclare.
Știu că Ministerul Mediului urmează să desfășoare, prin Administrația Fondului pentru Mediu, o schemă de ajutor de stat în ceea ce privește reciclarea. Ar fi interesant și util dacă printre domeniile finanțabile s-ar regăsi și reciclarea DEEE-urilor.
Revenind în zona deșeurilor de ambalaje, vreau să vă întreb dacă industria în care activați poate contribui major la atingerea țintelor de țară?
Atingerea țintelor de țară în ceea ce privește deșeurile de ambalaje nu poate fi tratată secvențial. Ar trebui să tratăm global și să începem să ne uităm către SMID-uri, care au fost finanțate la nivel de județ prin fonduri europene, începând cu ISPA, continuând cu Programul Operațional Sectorial Mediu, apoi cu Programul Operațional Infrastructură Mare, urmând ca și prin PNRR să se aloce în jur de un milliard pentru gestionarea deșeurilor.
Avem colectare, după care avem depozitare, avem, teoretic, o stație de sortare in proximitatea groapii de gunoi, dar mai departe în ceea ce privește valorificarea aproape nimeni nu stă să adune deseurile din ambalaje de pe groapă, deoarece este ambalaj murdar, drept urmare ai nevoie de o instalație care să curețe acele ambalaje. Atâta timp cât nu ai SMID-urile funcționale 100% nu ai nici o șansă reală. Declarativ se poate orice, însă dacă colectorul autorizat ar prelua de la populație, așa cum prevede legea doar deșeuri sortate în fracții, umedă și uscată, cred că de abia atunci putem începe să considerăm că SMID-urile au șanse să fie funcționale. În Italia, să zicem, colectorul nu preia deșeurile de la populatie dacă nu sunt sortate în prealabil.
Considerați că, odată funcțional, sistemul garanție-returnare va aduce beneficii în zona de colectare și reciclare a deșeurilor de ambalaje?
Cred că trebuie să pornim de la ținte. Astfel, conform legii pentru perioada 1 octombrie 2022 – 31 decembrie 2022 țintele sunt 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal, pentru anul 2023 avem 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal, pentru anul 2024 – 75% sticlă, 80% plastic, 80% metal, iar pentru anul 2025 – 85% sticlă, 90% plastic, 90% metal.
Aceste cifre sunt fanteziste. Ar trebui să presupunem că între 65% și 90% dintre cei care merg la supermarket și cumpără apă, sucuri bere șamd se întorc la supermarket cu punga plină cu deșeuri din ambalaje, le bagă în automat și își iau banii pe care i-au plătit în plus. Îmi este greu să cred că se va întâmpla treaba asta, chiar și în orașele mari. O altă provocare ar fi că automatul nu recunoaște ambalajele presate, deformate sau sparte.
Concluzia mea este ca acest sistem este un experiment care, bineinteles, poate fi un succes, însă eu unul sunt sceptic. Consider că în spatele oricărui model de succes trebuie să stea o analiză judicioasă a situației existente, bine documentată și bineînțeles eforturi susținute ale tuturor entităților implicate. Trebuie să acceptăm că schimbările se realizează cu pași mărunți, însă obiectivul trebuie să fie cel care să înzestreze cu răbdare, perseverență și putere, acesta fiind asigurarea unui viitor viabil generațiilor viitoare prin grija față de resursele actuale.
Despre Grupul CCAT
Companiile din grupul CCAT, sunt exclusiv orientate către susținerea dezvoltării de afaceri/proiecte, bazate pe asumarea responsabilității față de mediu, în coroborare cu provocările actuale ale societății noastre, oferind o gamă completă și complexă de servicii în domeniul protecției mediului de la accesarea fondurilor nerambursabile, implementarea acestora, managementul de proiect, supervizarea de lucrări, asistență juridică, achiziții publice, consultanță pentru obținerea actelor de reglementare în domeniul gospodăririi apelor și protecției mediului, consultanță pentru respectarea prevederilor actelor de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor și protecției mediului, consiliere strategică în domeniul protecției mediului.
Din grupul de firme CCAT mai fac parte:
- #CCAT DEEE, organizație dedicată îndeplinirii obligatiilor producătorilor de echipamente electrice si electronice, www.ccat-deee.ro
- #CCAT Solution Grup, societate specializata pe management de proiect, supervizarea lucrărilor de construcție, protectia mediului, achizitii publice, asistenta juridica, www.ccat.ro
- #ACORDO, companie de consultanta in domeniul fondurilor nerambursabile, www.acordo.ro
- #KVB Consulting & Engineering, societate pionier de consultanta în domeniul protecției mediului, www.kvb.ro
