text de Alexandra Kartman
Mouse, tastatura, unitate centrala, carcasa pentru monitor si imprimanta. Le vedeti in jurul dumneavoastra? Telefonul, pixul din mana, cd-urile, cutia de cd-uri, folie de indosariere… picioarele scaunului pe care stati, lustra si ceasul de pe perete. Sticla de suc, paharul de unica folosinta, bidonul de apa…
Daca stam sa ne uitam in jurul nostru vom vedea ca suntem inconjurati de mai multe obiecte din plastic decat ne-am imagina. Nu exista aproape lucru dintr-o casa ori birou care sa nu aiba o componenta din material plastic. Ce se intampla cu toate aceste obiecte dupa ce se strica sau devin inutile?
Simplu. Ajung direct la gunoi. Ce se intampla dupa aceea nu ne mai intereseaza. De fapt, nu se prea intampla nimic – pentru ca trebuie sa treaca aproape 1.000 de ani pana cand obiectele noastre de plastic se vor degrada. pana atunci vor sta in pamant, ca o marturie a unei civilizatii demult disparute.
O scurta istorie
Cine si-ar fi inchipuit ca ceea ce Alexander Parkes prezenta, in 1862, la Marea Expozitie Internationala din Londra, ca fiind primul material organic derivat din celuloza, avea sa revolutioneze intreaga omenire. Cine ar fi crezut, in 1941, ca Rex Whinfield si James Dikson, creatorii polyethylene terephthalate, au inventat de fapt cel mai folosit material de pe glob? Cine ar fi crezut ca toti produsii derivati, ca tot ce intra la capitolul mase plastice, vor avea un aport atat de importantla progresul omenirii. Nimeni, si poate ca nici acum nu realizam pe deplin avantajele aduse de aceasta inventie.
Pentru ca trebuie sa recunoastem de la inceput ca, in ciuda faptului ca ultimii ani discutiile despre masele plastice au mai degraba conotatii negative, fiind legate de efectul poluator, avantajele obtinute la nivel mondial au fost cu mult, mult mai mari. Ceea ce nu inseamna totusi ca poluarea cu mase plastice nu este si nu ramane una dintre cele mai fierbinti teme ale ecologiei. Nu suntem impotriva plasticului, suntem impotriva risipirii unei resurse, suntem impotriva aruncarii unor produse care, nefolosite corespunzator, pot avea in timp un efect deosebit degrav asupra mediului inconjurator.
Plasticul in cifre
In 2002, consumul mondial de mase plastice se ridica la peste 150 de milioane de tone, iar valoarea afacerii depasea 120 de miliarde de dolari. Industria plasticului ajungea sa rivalizeze din plin industria metalului. Fata de 1950, consumul mondial a crescut de 30 de ori. Aproximativ 4% din productia anuala de petrol e folosita ca materie prima in industria plasticului si inca 3-4 procente pentru obtinerea produselor.Cea mai mare parte din productia mondiala de plastic se transforma in deseuri poluante. Ambalajele din plastic ajung primele la groapa de gunoi sau, in cazurile fericite, la centrele de colectare.
La nivelul Uniunii Europene, datele din anul 2004 privind deseurile de ambalaje arata ca, din 13 milioane de tone de ambalaje de plastic generate, doar 3 milioane au fost reciclate. Ambalajele de plastic nu sunt separate pe tipuri de materiale, dar se apreciaza ca deseurile de tip PET reprezinta circa 3% din cantitatea de deseuri de ambalaje. Conform datelor Asociatei Producatorilor de Plastic din Europa, la fiecare ora, pe batranul continent se recicleaza 1.296.000 butelii PET.
Ce vrea Uniunea Europeana sa facem cu gunoiul propriu?
Intrarea Romaniei in UE a adus o serie de obligatii si angajamente stricte pe partea de mediu. Dr. Ing. Alexei Atudorei, Rosal Grup: "In cadrul Capitolului 22, Protectia mediului in conjurator, la domeniul gestiunea deseurilor, s-au negociat perioade de tranzitie pentru implementarea Directivei 94/62/CE, modificata prin Directiva 2005/12/CE, privind ambalajele si deseurile de ambalaje. In cazul deseurilor de ambalaje din plastic, pana in 2013 Romania trebuie sa atinga obiectivul global de reciclare de 55%, de valorificare 60% si de reciclare de 22,5% din greutatea introdusa pe piata." Romania s-a angajat sa respecte aceste tinte si sa le aplice etapizat. Prin Hotararea de Guvern nr. 1.872 din 2006 a fost stabilit calendarul pana in 2013.
Etapizarea obiectivelor operatorilor economici de valorificarea deseurilor plastice, prin reciclare
2007 – 10%
2008 – 11%
2009 – 12%
2010 – 14%
2011 – 16%
2012 – 18%
2013 – 22,50%
In Romania, conform datelor pe anul 2005, pe piata au intrat 1.140.844 tone de ambalaje. Ambalajele din plastic reprezinta 331.745 tone. Asta inseamna ca un ambalaj din trei a fost din mase plastice. Avand in vedere datele din anii anteriori, se considera ca ambalajele de PET reprezinta circa 9-10% din total ambalaje introduse pe piata, ceea ce ar insemna ca in 2005 au intrat pe piata circa 110.000 tone de ambalaje tip PET.
Conform datelor detinute de ANPM, la nivelul anului2005 s-a valorificat o cantitate de 28.850 tone de deseuri de PET, ceea ce reprezinta circa 27% din total ambalajelor de PET introduse pe piata.
Miliarde de euro in investitii, zeci de mii de lei in amenzi
Ministrul Mediului, Sulfina Barbu, a declarat ca Romania va investi 3,8 miliarde de euro pentru a-si respecta angajamentele fata de Comisia Europeana in domeniul managementului tuturor deseurilor. Ministrul a adaugat, de asemenea, ca investitiile in acest sector trebuie sa duca la asigurarea serviciilor de calitate pentru cetateni si imbunatatirea conditiilor de viata,dar la un pret acceptabil si accesibil, care sa nu depasasca 2,5 la suta din venitul mediu pe familie. "Aderarea la Uniunea Europeana ne face responsabili de indeplinirea eficienta a tuturor capitolelor de mediu din Tratatul de Aderare (care are prevazute toate angajamentele Romaniei in ceea ce priveste protectia mediului si gestionarea deseurilor), dar si de recuperarea decalajelor fata de celelalte state membre. Sublinez ca nu avem inca un comportament european la nivelul intregii tari si ca toti cetatenii suntem direct responsabili si vinovati de generarea deseurilor si de poluarea pe care acestea o produc", a mai precizat Sulfina Barbu. Schimbarea comportamentului romanesc in unul european se va face prin lege si poate, in ultimul rand, prin aplicarea unor amenzi usturatoare.
Agentia Nationala de Protectia Mediului precizeaza care sunt prevederile legale in vigoare:"Conform HG 621/2005 privind ambalajele si deseurile de ambalaje, cu completarile si modificarile ulterioare, institutiile publice, asociatiile, fundatiile si persoanele fizice detinatoarede deseuri de ambalaje au urmatoarele obligatii:
– sa depuna selectiv deseurile de ambalaje in containere diferite, inscriptionate corespunzator, amplasate special de catre autoritatile administratiei publice locale;
– sa predea deseurile de ambalaje la operatorii economici specializati sa colecteze si/sau sa valorifice deseuri;
In caz contrar fiind pasibile de amenda la 100 la 500 de lei(pentru persoane fizice), respectiv 2.500 la 5.000 de lei (institutii publice, asociatii, fundatii).
Operatorii economici detinatori de deseuri de ambalaje au urmatoarele obligatii:
– sa asigure valorificarea si, respectiv reciclarea deseurilor de ambalaje prin mijloace proprii sau prin predare catre operatorii economici autorizati
– sa raporteze, la solicitarea autoritatii locale pentru protectia mediului, cantitatile de deseuri de ambalaje gestionate. Operatorii economici care introduc pe piata ambalaje si produse ambalate au responsabilitatea valorificarii unor cantitati de deseuri de ambalaje, astfel incat sa indeplineasca atat obiectivele anuale globale, cat si pe cele pentru fiecare tip de material in parte, obiective stabilite in HG 621/2005, cu completarile si modificarile ulterioare. Obiectivele pot fi realizate individual sau prin predarea responsabilitatii catre un operator economic autorizat de catre MMGA.
In cazul neindeplinirii obiectivelor, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernuluinr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, producatorii si importatorii de bunuri ambalate si de ambalaje de desfacere trebuie sa plateasca o taxa de 1 RON/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata nationala.
"Intr-adevar, societatile comerciale au obligatia sa depoziteze selectiv deseurile, ne-a confirmat Silvian Ionescu, comisar general in cadrul Garzii Nationale de Mediu. Cu toate acestea, numai 10% dintre ele respecta legea. Restul de 90%, pot fi amendate cu sume care pot ajunge si la un miliard de lei vechi. Este cazul unor companii mari, cu nume sonore, ca Petrom, Mital Steel sau ChimComplex.
Reciclarea, o afacere100% privata
Pe fondul necesitatii absolute de stopare a cresterii cantitatii de deseu de plastic, oricat de incredibil ar suna, intr-o tara sufocata de deseuri de plastic, "pionerii reciclarii" in Romania s-au lovit de problema obtinerii deseurilor destinate reciclarii. Cristinel Dobrota, director general al fabriciide reciclare Greentech din Buzau: "Am inceput activitatea de productie in 2003. Desi de procesat puteam procesa 1.200 de tone de deseuri, nu foloseam capacitatea la maximum pentru ca nu aveam de unde sa colectam o asemenea cantitate de deseuri. Am inceput prin a colecta in jur de 150 de tone, deci 10% din capacitatea de procesare. Aceasta situatie a tinut tot anul 2003.
Lucram in pierdere. In prima parte a lui 2004, am inceput sa procesam pana la 300 de tone,deci ajungeam pana la 20%. Abia in a doua jumatate a anului 2004, cand a venit programul de finantare de la Fondul pentru Mediu, cand se platea o anumita suma pentru fiecare kg de PET reciclat de la persoane fizice, am primit un balon de oxigen. Sistemul era urmatorul: colectorul livra PET-ul unui reciclator (au fost patru sau cinci companii reciclatoare care au beneficiatde finantare in cadrul acestui proiect). Reciclatorul transforma PET-ul in materie prima, il vindea si, dupa ce avea dovada ca acea cantitate s-a vandut, mergea la Fondul Pentru Mediu, care deconta suma de bani. Noi, ca reciclatori,aveam obligatia sa dam acea suma de bani mai departe la colectori. Deci noi nu castigam bani in mod direct din acest program, insa castigam cantitati de procesare." Asa incepe povestea uneia dintre companiile-pionier in sectorul reciclarii PET-ului.
Pe langa lipsa materiei prime, o alta problema a reprezentat-o calitatea acesteia. "Din cantitatea colectata inregistram pierderi de 25%-30%. Diferenta era data de murdaria din si de pe sticle, eticheta, dopul, dar in special murdaria. Ganditi-va ca o sticla de 2 litri are 57 de grame. Sa zicem ca o aruncam pe jos, in praf. Cateva grame se vor lipi de ea, iar asta poate inseamna cateva procente bune: 7-8% poate chiar 10%. Sau poate fi vorba despre lichidul care ramane in sticla – iarasi cateva procente. Cumulat se poate ajunge si pierderi de 30%. Deci din 1.200 de tone, raman aproximativ 850-900 de tone de materie prima secundara obtinuta din PET reciclat", povesteste directorul general.
Tot in 2004, la Bucuresti, intra pe piata SC. Green PET Prod SRL. Alta firma, aceleasi probleme: lipsa deseurilor si mai ales dezinteresul autoritatilor locale. Povestea este spusa de Daniela Tudorache, director de marketing incadrul Green PET Prod: "In desfasurarea acestei activitati de colectare direct de la populatie intampinam o serie de obstacole si, cand spun asta, ma refer direct la relatia dintre noi, ca societate privata, si autoritatile locale care nici macar nu vor sa auda de o altfel de colaborare privind activitatea de colectare selectiva a deseurilor decat cea pe care o au cu societatile de salubritate care au castigat licitatia in sectorele Capitalei.
Noi, ca societate, am inaintat adrese tuturor primariilor de sector, iar raspunsul lor a fost negativ in sustinerea acestei activitati sau a lipsit cu desavarsire. Consider ca in ceea ce priveste colectarea selectiva a deseurilor in Romania si pana ne vom alinia noi tarilor europene va mai trece ceva timp. O solutie privind aceasta problema cred ca ar fi una extrema, primariile ar trebui sa aplice amenzi celor care nu doresc sa participe in sustinerea acestei activitati. Compania a reusit totusi, pe durata anului 2005, sa recicleze si sa valorifice aproximativ 1.350.000 kg de deseuri PET postconsum, iar pe durata anului 2006, 1.480.000 kg de deseuri PET postconsum".
Reciclarea si colectarea, sub un singur acoperis
In absenta unui sistem de colectare independent, bine dezvoltat, firmele de reciclare s-au vazut puse in situatia de a colecta singure deseurile necesare. SC Genial Company SRL, ne spune Directorul de Marketing, Robert Popescu, "s-a implicat mai mult in activitatea de reciclare mase plastice, incepand cu anul 2006, acoperind si domeniul reciclarii de mase plastice de tip: L.D.P.E., H.D.P.E. si P.P. A reusit astfel sa recicleze aproape toate tipurile de deseuri de mase plastice, largindu-si si diversificandu-si capacitatea de reciclare, in urma achizitionarii unei linii de reciclat materiale plastice de tip PE (polietilena), a unei instalatii de produs granule din PE si uneiinstalatii de reciclare si spalare cu apa calda.
Pentru sprijinirea procesului de colectare-reciclare, societatea noastra beneficiaza de o suprafata totala 30.000 mp, din care betonata 21.000 mp si aproximativ 4.170 mp constructii. Genial Company poate colecta lunar peste 500 de tone sticle PET si 300 detone de deseuri de PE care sunt transformate, prin procesare, in aproximativ 400 de tone fulgi PET spalati, respectiv 250 detone de granule reciclate din PE".
De ce nu merge activitatea de colectare selectiva in Romania? "La nivel global", ne spune directorul general Greentech, Cristinel Dobrota, "activitatea aceasta de colectare nu prea functioneaza daca nu exista suport din partea unor institutii cu profil ecologic, de genul Grune Punkt. Din 2003 exista la Fondul pentru Mediu o taxa care se plateste pentru introducerea pe piata a ambalajelor de plastic. Dar Fondul pentru Mediu este o institutie de stat. Banii pe care ii colecteaza sunt distribuiti unde considera guvernul, nu neaparat in activitati care sa dezvolte ecologia. In Europa, institutia care gestioneaza fondurile de mediu le redirectioneaza astfel incat sa implineasca strict scopul pentru care au fost colectati acesti bani.
De exemplu, banii care vin de la producatorii de ambalaje se duc in dezvoltarea sectorului de colectare si reciclare a acestor ambalaje. In acele tari, acest sistem chiar functioneaza si da rezultate. La noi, in Romania, sistemul nu prea functioneaza, as putea spune chiar ca se fac colectare si reciclare de plastic, de PET in speta, aproape integral prin eforturi private".
Ce ar trebui sa faca autoritatile? "La noi, in Romania este nevoie sa fie stimulat segmentul de colectare. Acest lucru nu poate fi posibil decat printr-unacord poluator-autoritate locala-colector, reciclator. Este ceea ce se cheama "waste management". Autoritatea locala are parghii pentru a stimula segmentul acesta de "waste management", care la noi se numeste "salubritate". Nu exista oras in care salubrizarea sa nu se faca prin acordul unei autoritati publice locale. Deci, automat, consiliul local, primaria au o parghie in a ajuta, nu zic a forta, sa se ia masuri pentru reciclare, pentru ca nu poti obliga o societate comerciala sa faca ceva de unde nu castiga bani. Poti sa-l obligi sa respecte niste legi, niste reguli, dar nu-l poti obliga sa participe la o afacere din care nu castiga bani. Dar exista si cadrul legal si impreuna pot gasi parghiii prin care sa dezvolte sistemul de colectare selectiva. Intr-o tara din Vest, daca nu se face selectiv colectarea,adica daca nu ai pus deseul biodegradabil la deseuri biodegradabile, sau cel reciclabil la cele reciclabile ramai cu gunoiul in fata casei sau, daca este luat, trebuie sa platesti mult mai mult.Daca nici acolo sistemul nu ar fi functionat fara latura coercitiva, cum sa functioneze in Romania? Un prim motiv pentru care la noi se colecteaza mixt deseurile este ghena de gunoi, unde arunci de toate, care ajung in acelasi tomberon. Un alt motiv ar fi ca salubrizarea este facuta de companii private,care nu au interes sa investeasca in sute de tomberoane, pentru ca gandeste economic: in cat timp recuperezi investitia, ca castigi? Aici ar trebui sa intervina fondurile de sustinere."
Şeful Garzii de Mediu, Silvian Ionescu, precizeaza ca, prin modul in care au fost construite, blocurile de apartamente au o singura ghena pentru gunoi, ceea ce ii creeaza disconfort cetateanului care ar vrea sa recicleze. El a mai adaugat ca e o utopie sa speri ca faci reciclare atunci cand arunci deseurile selectate, in saci separati, pentru ca oricum ajung in aceeasi ghena.
"Un om obisnuit, constiincios, care ar vrea sa recicleze, din pacate nu poate sa o faca", ne-a spus si Cristinel Dobrota, director general Greentech Buzau, "pentru ca desi presupunand ca ar depozita selectiv gunoiul, vine masina de la salubrizare care pune tot gunoiul intr-un loc. Iar ca sa mergem cu sacosa de gunoi la un centru de colectare, cel putin un kilometru, nu este convenabil pentru nimeni si nici nu are nimeni timp. Nu putem spune ca asteptam ca oamenii sa vina cu gunoiul la un centru. Noi ar trebui sa avem grija ca la fiecare bloc, in fiecare zona unde exista tomberoane de gunoi, sa punem cosuri pentru fiecare tip de material reciclabil (de regula sunt patru: plastic, hartie, biodegradabil si sticla) si, prin metode coercitive, sa-i si fortam pe unii dintre ei, pentru ca, asa cum va spuneam, daca nici in Vest nu a functionat treaba asta fara coercitie, nu are cum sa functioneze nici aici. Omul ar trebui sa stie ca daca amesteca deseul reciclabil cu gunoiul de la bucatarie si il duce la cosul de gunoi, nu vine salubritatea sa i-l ia. Sau daca il ia, in loc sa plateasca 10 lei, trebuie sa plateasca 500 de lei. Chiar discutam cu un roman care a calatorit in Germania cu o masina nu foarte performanta. Dimineata a observat ca a curs putin ulei de la masina pe asfalt. Gazda lui aluat repede galeata cu apa si detergent si s-a dus si a spalat asfaltul, pentru ca altfel putea fi sanctionat. Asa ceva nu se intampla la noi."
Vestile bune, tot din sectorul privat
Una dintre recentele realizari in domeniul reciclarii este inaugurarea statiei de sortare a deseurilor de la Glina. Considerata a fi cea mai mare statie de sortare deseuri din sud-estul Europei, statia de la Glina se afla pe amplasamentul din Popesti-Leordeni, respectiv pe soseaua de Centura, la nr.2
In scopul ecologizarii deseurilor, Rosal Grup a realizat, in colaborare cu Ecorec, aceasta statie de colectare selectiva si de reciclare materiale care reprezinta o investitie de peste2.600.000 euro capital integral privat. Activitatea statiei vizeaza separarea materialelor care pot fi reciclate din deseurile menajere. Sortarea vizeaza PET-urile, foliile de plastic, hartia,cartonul, materialele feroase, neferoase si sticla. Fluxul tehnologic consta in descarcarea reziduurilor solide urbane pe un platou de unde sunt incarcate pe benzi transportoare cu ajutorul carora sunt trecute printr-un aparat special care desface sacii, apoi prin tamburul rotativ. Selectarea deseurilor se face cu o instalatie speciala de prelucrare cu o viteza de 6t/h. Ulterior, gunoiul este transportat in camerele de selectare, unde sunt separate manual materialele reciclabile. Zilnic, in procesul de productie al statiei de sortare vor intra aproximativ 90 de tone de deseuri, ceea ce inseamna 2.340 tone lunar.
Dintre acestea se estimeaza ca vor fi recuperate peste 300 de tone de materiale reciclabile desfasurate pecategorii de materiale sortate astfel: din 4,56 tone de metale sortate lunar, procentul de recuperare va fi de 1,5%. La hartie se vor recupera 40 de procente dintr-o cantitate de aproape 122 tone, in vreme ce din 86 de tone de PET-uri procentul de valorificare va fi de 28%. La folia de plastic se va recupera 30% dintr-o cantitate de 90 de tone, iar la aluminiu, procentul de valorificare va fi de 0,5% din aproape doua tone, lunar.
Intreaga instalatie este comandata de la un panou central cu ajutorul unui soft specializat. Materialele reciclabile sortate sunt stranse in boxe si varsate ulterior pe o banda care le transporta la presa hidraulica, unde urmeaza sa fie compactate si legate in baloti. In prezent, se considera ca procentul de recuperare al materialelor refolosibile din deseurile menajere este de 13%. Gunoiul final, rezultat in urma actiunii de sortare, este transportat pe benzi pana la depozitul de la Glina. Radu Gheorghe, director programe si strategii – Rosal Grup: "Activitatea statiei la intreaga ei capacitate va fi asigurata, in prima faza, de un numar de 50 de angajati, ulterior acesta va ajunge la 126".
Este reciclarea o afacere profitabila?
Parerile sunt impartite. "In acest moment, desi parerea generala este cu totul alta, reciclarea in Romania nu este o activitate profitabila datorita faptului ca materia prima vine foarte murdara, nefiind aplicat principiul colectarii selective", ne spune Robert Popescu, directorul de marketing GenialCompany.
"Acum, in Romania, as putea spune ca exista afaceri mult mai profitabile decat reciclarea. Eu, daca ar fi sa o iau de la capat acum, m-as orienta catre alta afacere. In 2005 am avut o cifra de afacere de 200 de miliarde de lei vechi, vreo 6 milioane de euro si un profit de vreo 200.000 de euro. In 2006 am avut o cifra de afaceri de 310 miliarde de lei vechi, vreo 9 milioane si ceva de euro, cu profit de vreo 200 si ceva de mii de euro. Asta nu o poti numi afacere profitabila", este opinialui Cristinel Dobrota, director general Greentech Buzau.
La polul opus pare se afla declaratia lui Alexandru Dinca, director general R-ECO Ambalaj SRL: "In momentul in care alergi si te zbati, nu are cum sa nu fie rentabila aproape orice initiativa de afacere, in conditiile acestea de boom economic de pe piata actuala din Romania. Eu sunt fascinat de ceea ce s-a intamplat in tara asta in ultimii ani din punct de vedere economic. In viitorul apropiat, compania noastra are toate sansele sa ajunga cea mai puternica firma de colectare."
Optimista este si Daniela Tudorache, reprezentantul SC Green PET Prod SRL: "Deoarece in tara noastra, ca si concept, colectarea selectiva si reciclarea PET-urilor postconsum reprezinta o activitate de inceput, iar statisticile indica un consum lunar de butelii PET in crestere, atat prin cresterea consumului, cat si prin largirea gamei de produse a producatorilor, fapt corelat cu intentia companiei noastre de a dezvolta un sistem de colectare eficient, estimam o crestere lunara a achizitiei, implicit a vanzarilor, ceea ce va conduce la o valoare ridicata a profitului societatii noastre.
Proiectul propus de societatea noastra sustine colectarea selectiva a deseurilor, avand ca scop final reciclarea acestora, astfel incat, la ora actuala, am initiat colaborarea cu diverse societati comerciale, scoli, asociatii de locatari, hoteluri, restaurante si alte institutii publice privind separarea deseurilor pe categorii, realizand in acestsens investitii in recipienti de colectare pe care i-am pus la dispozitia colaboratorilor nostri, noi avand resposabilitatea colectarii de la sediul acestora a deseurilor de tip PET."
"Exista proiecte pe care autoritatile de mediu din Romaniale au in vedere, astfel ca, in urmatoarele 24 de luni ar trebui sa ne asteptam sa fim martorii unei adevarate minuni romanesti",ne-a spus Silvian Ionescu, comisarul general al Garzii Nationale de Mediu.
