Decizia globala de a reduce efectele schimbărilor climatice și de a intensifica dezvoltarea sustenabilă se concretizează deja în Uniunea Europeana prin noi măsuri și chiar regulamente – acte normative de directă aplicare în statele membre – care vizează aspecte ce țin de impactul pe care companiile îl au asupra climei și naturii, modul în care acestea utilizează resursele naturale, cum sunt asigurate condițiile de muncă și sănătate pentru resursa umana, impactul asupra comunităților în care se desfășoară afacerile, elemente de guvernanță corporativă referitoare la etica în afaceri și combaterea corupției. Directiva privind raportarea nefinanciară, adoptată în 2014, a fost actualizată prin Directiva (UE) 2022/2464 în ceea ce privește raportarea privind sustenabilitatea de către întreprinderi (Directiva CSRD – Corporate Sustainability Reporting Directive), având în prezent un domeniu de aplicare mult mai larg și care reflectă determinarea UE de a susține dezvoltarea durabilă. Odată cu adoptarea Directivei CSRD, responsabilitatea socială corporativă a trecut la nivelul următor: companiile încep să aibă obligații clare de raportare privind impactul asupra mediului, protecția drepturilor fundamentale ale omului și etica în afaceri (ESG – Environmental, Social and Governance). Începând cu 2025, pentru anul 2024 raportările de sustenabilitate urmăresc standardele de raportare (ESRS) adoptate de Comisia Europeana, standarde ce trebuie să stea la baza desfășurării afacerilor și pentru care ar trebui să fie evaluate impactul, riscurile și/sau oportunitățile asupra afacerii unei întreprinderi.
Ce ar trebui să cuprindă declarația nefinanciara de sustenabilitate a companiilor:
- informații despre modul în care activitatea lor este legată de schimbările climatice – ESRS E1 (măsurile de adaptare la schimbările climatice, de atenuare a schimbărilor climatice, de eficiență);
- informații despre poluare – ESRS E2 (poluarea aerului, apei, solului, poluarea organismelor vii și a resurselor alimentare, substanțele care prezintă motive de îngrijorare, substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită, microplastice);
- informații despre resursele de apă și cele marine – ESRS E3 (consumul de apă, prelevările de apă, deversarea apelor, deversarea apelor în oceane, extracția și utilizarea resurselor marine);
- informații despre biodiversitate și ecosisteme – ESRS E4 (factorii determinanți ai impactului direct asupra declinului biodiversității, impactul asupra stării speciilor, impactul asupra întinderii și stării ecosistemelor, impactul și dependențele de serviciile ecosistemice);
- informații despre utilizarea resurselor și economia circulară – ESRS E5 (intrările de resurse, inclusiv utilizarea resurselor, ieșirile de resurse legate de produse și servicii, deșeurile);
- informații despre forța de muncă proprie – ESRS S1 (condiții de muncă, i.e. locuri de muncă sigure, timpul de lucru, salarii adecvate, libertatea de asociere, drepturile de informare, consultare și participare ale lucrătorilor, dialog social, reprezentativitate și libera asociere tip sindicat, drepturi și contracte colective, echilibrul între viața profesională și cea privată, sănătate și siguranța; egalitatea de tratament și de șanse pentru toți, i.e. egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală, formarea și dezvoltarea competențelor, incluziunea persoanelor cu dizabilități, măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă, diversitatea; alte drepturi legate de muncă, i.e. munca copiilor, munca forțată, locuințe adecvate, confidențialitatea);
- informații despre lucrătorii din lanțul valoric – ESRS S2 (informații similare celor de la ESRS S1);
- informații despre comunitățile afectate – ESRS S3 (drepturile economice, sociale și culturale ale comunităților, i.e. locuințe adecvate, hrană adecvată, apă și salubritate, impacturi legate de securitate; drepturile civile și politice ale comunităților, i.e. libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, impactul asupra apărătorilor drepturilor omului; drepturile populațiilor indigene, i.e. consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză, autodeterminarea, drepturile culturale);
- informații privind consumatorii și utilizatorii finali – ESRS S4 (impactul legat de informare pentru consumatori și/sau utilizatorii finali, i.e. confidențialitatea, libertatea de exprimare, accesul la informații (de calitate); siguranța personală a consumatorilor și/sau a utilizatorilor finali, i.e. sănătatea și siguranța, securitatea unei persoane, protecția copilului; incluziunea socială a consumatorilor și/sau a utilizatorilor finali, i.e. nediscriminarea, accesul la produse și servicii, practici de comercializare responsabile);
- informații privind etica afacerii – ESRS G1 (cultură corporativă, protecția avertizorilor, angajamentul politic și activitățile de lobby, gestionarea relațiilor cu furnizorii, inclusiv practicile de plată; corupția și mita, i.e. prevenirea și depistarea, inclusiv formarea, incidente).
Raportarea este obligatorie – de la 1 ianuarie 2025 (pentru exercițiul financiar 2024) pentru entitățile care depășesc, la data bilanțului, criteriile pentru entități mari și mijlocii, precum și numărul mediu de 500 de salariați în cursul exercițiului financiar și pentru entitățile de interes public, care sunt societăți-mamă ale unui grup și care depășesc, la data bilanțului, pe bază consolidată, numărul mediu de 500 de salariați în cursul exercițiului financiar. Ulterior, obligativitatea se va extinde la alte categorii de companii urmând ca până în 2028 raportarea privind sustenabilitatea să devină obligatorie atât pentru filialele din România ale companiilor internaționale cat si pentru societățile mici și mijlocii din anumite sectoare de activitate.
Mai mult, România a făcut un nou pas pentru implementarea CSRD publicând în ianuarie 2024 Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 85/2024 pentru reglementarea aspectelor referitoare la raportarea privind sustenabilitatea, act normativ ale cărui prevederi se referă la contabilitatea întreprinderilor. Conform Ordinului, entitățile sunt entitățile mari cât și cele mijlocii care îndeplinesc cel puțin două dintre următoarele criterii: activele însumează 17,5 milioane lei, cifra de afaceri netă este de 35 milioane lei și numărul mediu de angajați în decursul exercițiului financiar a fost de 50. Aceste companii vor trebui să includă în raportul administratorilor informațiile necesare pentru identificarea impactului entității asupra subiectelor de sustenabilitate, informații ce este necesar a fi integrate în și, ulterior, relevate din situațiile financiare.
Cu toate acestea, în realitate, subiectul colectării de informații si date legate de standardele de sustenabilitate este pe masa tuturor. Fie că este vorba despre un partener din lanțul de valoare pentru o companie obligată deja la raportare, fie despre un ofertant de bunuri, lucrări sau servicii, fie că banca impune criterii de eligibilitate ce țin de sustenabilitate, este posibil ca. în curând. analiza impactului, riscului și a oportunităților pe care le aduce topicurile de sustenabilitate să fie o obligație pentru mai multe companii decât cele care sunt obligate în mod direct să publice declarația nefinanciară de sustenabilitate.
Cu o experiență notabilă de peste 25 de ani ca avocat, Dana Dunel-Stancu este unul dintre pionierii industriei energetice românești, fiind implicată în varii proiecte de energie verde, accesul universal la energie, consumul responsabil al resurselor naturale, precum și eficiența energetică. În ultimii 15 ani, Dana Dunel-Stancu a lucra în calitate de consilier juridic pentru instituții publice în conexiune cu problematica reglementării unui mediu de business așa cum decurge din implementarea țintelor de sustenabilitate ale Națiunilor Unite, precum și ale Uniunii Europene.
În calitate de membru activ al variilor asociații de afaceri sau comunitare, Dana s-a implicat în multiple activități de advocacy și a asistat multiple entități publice sau private în cadrul consultărilor pe teme de legislație sustenabilă a educației, protejării demnității umane, mediului de lucru echitabil, dar și pe subiecte precum eficiența energetică a clădirilor, transparență și integritate în cadrul piețelor energetice, protecția mediului, investiții și acces la resurse.
