Agențiile de mediu și specialiștii din industrie sugerează că Europa de Est, în special România și Bulgaria, ar putea fi următoarele depozite uriașe pentru deșeurile din plastic, aratând într-un raport felul în care acționează criminalitatea organizată transfrontalieră din acest domeniu.
„România, în special, înregistrează deja un aflux substanțial de deșeuri din plastic din țările UE, deși are a doua cea mai scăzută capacitate de reciclare din Europa”, se arată în raportul Inițiativei Globale Împotriva Crimei Organizate Transnaționale (GITOC), preluat de Euronews.
Declararea înșelătoare și ascunderea deșeurilor periculoase și mixte, spălarea banilor, infracțiunile financiare și corupția se numără printre infracțiunile comise în transportarea acestor gunoaie în întreaga lume.
Abordarea „în afara vederii noastre, în afara minții noatre” pe care o au cetățenii permite, de asemenea, grupurilor criminale organizate (OCG) să profite, în obscuritate. GITOC a găsit dovezi că grupurile infracționale polivalente implicate în droguri și prostituție s-au mutat în economia deșeurilor de plastic, în timp ce companiile de reciclare a deșeurilor sunt acuzate de implicare în traficul de persoane și sclavia modernă.
Cu toate acestea, fluxurile ilicite sunt doar o parte a problemei. Mai puțin de 20% din plastic este reciclat la nivel global. Se estimează că UE produce anual 53 de milioane de tone de deșeuri de plastic – mult mai mult decât poate procesa acasă.
Transportul deșeurilor de plastic în întreaga lume este o afacere mare. Numai valoarea pieței globale a materialelor plastice reciclate este de așteptat să atingă 50,4 miliarde USD (44 miliarde EUR) până în 2022.
Nu e de mirare atunci, spune GITOC, că infractorii caută să valorifice o oportunitate de afaceri în creștere. Cu trasee atât de lungi și plastic care trece prin atâtea mâini, activitățile ilicite pot lua mai multe forme.
Brokerii – terți care leagă întreprinderile cu furnizorii de deșeuri din plastic – sunt „infractorii cheie”. Aceștia sunt responsabili pentru aranjarea deșeurilor interzise pentru a fi trimise în țările care nu le pot procesa, explică raportul, și pot declara greșit destinația transporturilor. Oficialii portuari corupți joacă și ei un rol.
Adunarea materialelor amestecate sau periculoase cu deșeuri „curate” creează o problemă mortală pentru țările primesc astfel de deșeuri, cum ar fi Malaezia și Filipine. Dar lucrătorii suferă și mai departe în lanțul de aprovizionare, și nu doar din cauza infracțiunilor „gulere albe”.
Firma ar trimite deșeuri de plastic unei companii partenere din Turcia, unde cocaina și alte droguri sunt ascunse în deșeuri pentru a evita detectarea, înainte de a fi expediate.
La începutul acestui an, una dintre cele mai mari companii de deșeuri din Marea Britanie, Biffa Waste Management Service, a fost dat în judecată pentru acuzații de trafic și sclavie modernă de către trei reclamanți care fuseseră introduși ilegal din Polonia în Regatul Unit. Un grup de criminalitate a traficat sute de oameni pentru a lucra în fabrici de reciclare, ferme și fabrici, deschizând conturi bancare pe numele victimelor lor pentru a le lua salariul.
„Efectul de domino” funcționează, spune autoarea raportului Virginia Comolli pentru Euronews Green. Pe măsură ce țările beneficiare, cum ar fi China, luptă împotriva valului risipei, „activitățile ilicite sunt mutate într-o altă zonă în care există mai puțină conștientizare, mai puțină capacitate de aplicare a legii și mai puțină voință politică”.
Totuși, Asia rămâne destinația numărul unu pentru fluxurile internaționale de deșeuri ilicite de plastic. Interdicțiile de import din unele țări de pe continent deturnează fluxurile către Laos și Myanmar.
Pentru Comolli, aspectul cel mai șocant al acestei probleme nu este implicarea grupurilor de criminalitate organizată, ci „dezechilibrul masiv de putere” dintre națiunile vestice risipitoare și țările în curs de dezvoltare din Africa și părți ale Asiei.
Multe dintre țările beneficiare nu dispun de facilități necesare pentru a face față deșeurilor de plastic și adesea ajung să fie aruncate sau arse – eliberând gaze toxice. „Oamenii trăiesc înconjurați de aceste deșeuri periculoase și respiră fumul, mănâncă alimente [contaminate cu toxine]”, spune Comolli, „este pur și simplu îngrozitor, chiar sfâșietor”.
Citește și: Ministerul Mediului își exprimă rezervele cu privire la raportările României către CE cu privire la deșeuri
