Principalul mesaj al ultimului Raport al Grupului interguvernamental de experti privind evolutia climei (GIEC) este acela ca schimbarile climatice au amplificat fenomenele naturale extreme, mai ales seceta si ploile.
Teoria este sustinuta si de climatologii romani, care afirma ca incalzirea climei are un impact negativ, in special asupra culturilor agricole, prin amplificarea secetei, a desertificarii sau a aridizarii.
“Pentru perioada 2090-2099, peste 90% din modelele climatice proiecteaza in Romania perioade de seceta pronuntata, in special in sudul si sud-estul tarii. In aceste conditii, este posibila extinderea suprafetelor agricole cu deficite anuale de precipitatii, precum si accentuarea intensitatii acestora prin cresterea claselor excesiv secetoase in zonele cunoscute astazi ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de seceta pedologica, respectiv zona de sud si sud-est a tarii. Descresterea resurselor de apa, in special in zonele deficitare, va accentua consecintele lipsei de apa, atat la nivel global, cat si regio-nal, efectele fiind amplificate de poluare si tehnologii necorespunzatoare”, a declarat, pentru Green Report, agrometeorologul Elena Mateescu.
„Putem spune deja ca exista o legatura indiscutabila intre numarul de zile caniculare si cresterea gazelor cu efect de sera. Este aproape sigur ca in secolul XXI vor exista cresteri ale frecventei si ale nivelului temperaturilor extreme, iar precipitatiile vor fi mult mai ample in numeroase regiuni de pe glob”, a explicat Thomas Stocker, copresedintele GIEC, cu ocazia lansarii raportului.
Potrivit GIEC, "sunt semne care arata ca schimbarile climatice au provocat fenomenele meteo extreme "din ultimii 50 de ani. Mai mult, acestea s-ar putea intensifica in urmatoarele decenii.
“Urmeaza perioade de seceta tot mai lungi si mai intense in anumite regiuni precum Europa de Sud si mai ales in regiunile mediteraneene, dar si in zona centrala a Americii de Nord. Principalele efecte ale incalzirii climei, asa cum apar ele in acest raport sunt valurile de canicula tot mai frecvente, seceta tot mai accentuata si ploile violente”, arata raportul GIEC.
Orasele, expuse din plin pericolului de canicula si inundatii
Cele mai vulnerabile zone sunt marile aglomerari ubane din statele in curs de dezvoltare, zonele de coasta si statele insulare mici, se mai arata in documentul GIEC.
„Raportul lanseaza un nou semnal de alarma, dar cu toate acestea este frustrant sa observi ca unele guverne nu iau nicio masura”, a subliniat Connie Hedegaard, comisar european pentru clima, intr-un comunicat dat publicitatii la Bruxelles.
Autorii raportului au luat in calcul 3 posibile scenarii ale cresterii temperaturilor si precipitatiilor pornind de la o reducere semnificativa a emisiilor de dioxid de carbon care provin din activitatile umane cotidiene. In toate cele 3 scenarii ale GIEC, pana in 2050, valurile de caldura si cantitatea de precipitatii cresc in mod similar.
Sudul Romaniei, amenintat de uscaciune
In Romania, teritoriul cu risc ridicat fata de fenomenul de seceta pedologica excesiva si prelungita, cu o tendinta crescuta de aridizare si chiar desertificare, cuprinde sudul Olteniei, al Munteniei si al Moldovei, Baraganul si Dobrogea.
“Seceta si fenomenele asociate acesteia, respectiv aridizarea si desertificarea, reprezinta, dupa poluare, a doua mare problema cu care se confrunta omenirea, in momentul de fata afectand toate regiunile globului pamantesc. Semnificativ este insa faptul ca tara noastra se confrunta deja cu seceta, inundatii, valuri de caldura sau de frig, care produc pierderi importante in toate sectoarele economice”, avertizeaza,Elena Mateescu, sefa Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM).
Dupa 2090, seceta prelungita
Pentru perioada 2090-2099, peste 90% din modelele climatice proiecteaza in Romania perioade de seceta pronuntata. In tara noastra, fenomenele de aridizare si desertificare s-au declansat, in principal, din cauza secetei, precum si a efectelor produse de incalzirea climei, respectiv reducerea semnificativa a cantitatilor de precipitatii sau lipsa acestora pe o perioada lunga de timp.
La acestea se adauga si defrisarea masiva a padurilor, distrugerea perdelelor forestiere de protectie sau lucrari agricole necorespunzatoare, iar “datele statistice arata faptul ca, in tara noastra, dintre cele 14,7 milioane de hectare de teren agricol, sunt afectate de seceta, pe perioade lungi si in ani consecutivi, sapte milioane de hectare”, explica Elena Mateescu.
ANAR: "Avem resurse sarace de apa"
Romania are resurse de apa relativ sarace si distribuite in mod neregulat, ele fiind constituite din apele de suprafata, rauri, lacuri, fluviul Dunarea si ape subterane.
In plus, directorul general al Administratiei Nationale „Apele Romane” (ANAR), Dávid Csaba, a explicat, pentru Green Report, ca resursele de apa nu sunt in totalitate utilizabile. De aceea, spre deosebire de tarile din Europa de Vest si de Nord, lipsa unor resurse suficiente de apa risca sa limiteze dezvoltarea economiei romanesti, daca nu este promovata o politica stricta de utilizare rationala a apelor de catre factorii responsabili.
“Totalul cursurilor de apa din tara noastra este de 78.905 kilometri, iar resursele de apa ale Romaniei insumeaza, teoretic, 134,6 miliarde de metri cubi, fiind constituite din apele de suprafata, rauri, lacuri, fluviul Dunarea si ape subterane, din care resursa utilizabila, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice, este de circa 40 de miliarde de metri cubi. Resursele endogene specifice, raportate la populatie, sunt de 1.894 m³/an/loc, Romania fiind una dintre tarile cu cele mai scazute resurse de apa din Europa”, a declarat directorul general al ANAR, Dávid Csaba.
