Problema evitării includerii celor mai grave probleme de mediu pe care le provoacă și tratarea mai degrabă a unor probleme marginale în raportarea de sustenabilitate de către o parte dintre companii a fost abordată în cadrul Conferinței Green Report „CSRD după un an: Cum facem față provocărilor?”. Răspunsurile au invocat necesitatea unor strategii de sustenabilitate ale companiilor, importanța auditării rapoartelor, transformarea acestor provocări în oportunități și necesitatea ca toți stakeholderii să fie implicați.
Raportarea de sustenabilitate ar trebui să aibă în spate o strategie de sustenabilitate, consideră Ramova Vieru, CSR manager Lidl, încercând să răspundă la întrebare. „În momentul în care vrei să faci o raportare de tu sustenabilitate, trebuie să ai și o strategie de sustenabilitate în spate. (…) Tocmai asta se întâmplă în procesul de materialitate. Te uiți să vezi pe toate etapele lanțului valorii care sunt impacturile tale. Acum cine este, cum facem astfel încât companiile într-adevăr să se uite la aceste impacturi, cu ochelarii care trebuie să prezinte informațiile așa cum trebuie. (…) Va intra în datoria auditorilor să verifice, pentru că se verifică inclusiv modul în care s-a făcut procesul de materialitate, adică dubla materialitate”, a spus Vieru.
Ea a completat că în acest moment cheia de verificare este în mâna auditorilor de sustenabilitate. De asemenea, comunitățile ar trebui implicate în acest proces. „Comunitățile? Da, pot să vorbească, pot să se afilieze, pot să se unească astfel încât să aibă o voce mai puternică. Dar pentru ca companiile să fie forțate cumva să publice aceste informații care da, nu sunt sunt confortabile deloc. Nu le-ar aduce niciun lucru bun, probabil. Dar în momentul în care vom avea aceste standarde și cineva va veni să verifice dacă tu în procesul ăla de materialitate chiar te-ai uitat la toate impacturile pe care le ai și le-ai inclus în raport, le-ai racordat și ai trecut prin toți KPI pe care trebuie să-i raportezi. Cred că asta va fi cheia de verificare”, a spus reprezentanta Lidl.
La rândul său, Cristina Bălan, Vice-Chair, GRI Due Process Oversight Committee, a subliniat că business-ul și sustenabilitate ar trebui să meargă împreună, iar companiile să genereze business din oportunitățile pe care le au, inclusiv din impacturile pozitive sau negative. În plus, Bălan a arătat că finanțarea atât din partea băncilor, cât și granturile europene vor analiza sustenabilitate companiilor, dar și atingerea obiectivelor pentru a acorda finanțare.
Secretar general, BRD Groupe Société Générale, Flavia Popa, a completat că una dintre deciziile strategice ale BRD a fost aceea ca până în 2030 să nu mai finanțeze niciun proiect legat de cărbune. „La nivelul său decizionar, BRD s-a angajat ca până în 2030 să mai finanțeze nimic, dar zero finanțare legat de tot ce ține de cărbune. Și asta înseamnă că, primul rând, da, pierdem business, dar în al doilea rând vom câștiga business verde”, a spus Popa.
La rândul său, Mugurel Rădulescu, expert în economie circulară, a atras atenția că în acest moment responsabilii de mediu nu fac parte din boardul companiilor, iar acest lucru arată că problematica de sustenabilitate a rămas la același nivel în România. Experții de mediu au rămas la stadiul de middle manager, iar acest lucru face adesea ca sustenabilitatea să nu fie inclusă în strategiile de business.
Citește și: Coca-Cola, Danone și Nestlé au fost reclamate la Comisia Europeană pentru greenwashing
