Gavin Bell, manager de proiect la Fundatia Adept, a venit in zona Tarnavei Mari importand calitatea sa de "ranger" si experienta dobandita timp de un deceniu intr-un parc natural de top din Marea Britanie, The Peak District. Managerul relateaza pentru "Green Report" despre prezervarea ecosistemelor din zona satelor sasesti, despre avantajele tehnice si educationale ale programului Natura 2000 si despre rolul muncii traditionale a compatriotilor nostri in pastrarea echilibrului ecologic.
Interviu de Raul Cazan
Care este legatura dintre ecosiste me le din Ardeal, biodiversitate si populatia locala?
Prezervarea ecosistemelor de aici, din zona satelor sasesti, este tretinuta prin managementul traditional al fermierilor. Legatura este foarte profunda. Cunos cand flora pajistilor, oamenii realizeaza si cunosc gustul pe care il va avea branza, apicultorii, la randu-le, au nevoie de flori pentru a obtine mierea poliflora cu calitati curative. Mierea este produsa de oamenii din satele de aici si este vanduta oriunde; calitatea ei este, practic, aceeasi pentru ca plantele de pe pajisti sunt sursa comuna pentru producerea ei. Deci, produsele animaliere sau mierea depind de prezervarea pajistilor fara de care oamenii zonei nu ar exista din perspectiva economica.
De ce Anglia este un "desert verde" in comparatie cu ecosistemele din Transilvania?
Nu sunt un botanist, dar stiu ca aceasta sintagma ii apartine lui John Akeroyd. In Anglia am avut proiecte care au durat ani intregi pentru a reface pajistile si a le aduce la forma lor initiala. Chiar in Peak District am lucrat timp de trei ani pentru a reface un astfel de loc, dar nu am ajuns nici macar aproape de ceea ce aveti voi aici, in zona Tarnavei Mari.
Tehnicile traditionale agricole ale fermierilor au conservat biodiversitatea zonei, in vreme ce, in Anglia, gricultura intensiva, chiar la o scara mica, a redus pajistile si bogatia lor de flori si insecte.Exista inca pajisti, insa sunt de dimensiuni mici si disparate. Pentru a nu mai mentiona ca au nevoie de ingrijire continua.
Stiu ca exista initiative puternice de protectie si de promovare a produselor locale in zona Peak District.
Da, exista conviviumuri Slow Food, create si intretinute cu mult interes in acea arie. Exista initiative integrate care promoveaza la nivel local produsele locale! Localizarea respectiva are in acelasi timp o mare publicitate, inca din aeroportul din Londra calatorul este intampinat de panouri mari care il invita in parcul national Peak District. Ca si aici, eu am fost o interfata intre autoritatile parcului national si vizitatori. Aici insa sunt putin limitat in a duce la bun sfarsit pentru ca nu vorbesc bine romaneste, dar sper ca problema se va rezolva in timp. E esential sa-mi imbunatatesc cunostintele lingvistice pentru a ma implica direct in problemele legate de dezvoltarea locala si de a transmite idei. In Peak District aveam titulatura oficiala de ofiter al "ideilor nastrusnice". De cele mai multe ori, ideile nastrusnice aduc cele mai bune rezultate.
Care sunt ideile nastrusnice din zona Tarnavei Mari?
Proiectele Adept au crescut foarte mult in ultimul timp si incep sa se extinda. Important este sa nu lucrez doar in fata laptopului. Proiectele legate de produsele locale, traseele ecoturistice si publicitatea zonei capata, la randu-le, noi di men siuni.
Miscarea Slow Food a schitat foarte multe activitati in zona Tarnavei Mari. Esential este ca, in conformitate cu filosofia Slow Food, sa continuam distinctia locala a produselor facute de comunitatile de aici. Intreaga Romanie are o imensa traditie a produselor alimentare create cu respect pentru biodiversitate. Unele au o valoare nationala, insa altele au o distinctie pur locala, precum gemul de rabarbar de aici, o traditie conservata de sasii care au locuit in aria Tarnavelor.
Legatura forte dintre principiile Slow Food si activitatile noastre consta in a vinde aici produsele specifice turistilor care ne viziteaza. Turistii vor experimenta viata impreuna cu oamenii locului, iar hrana consumata va fi exclusiv cea locala, mancare transilvaneana buna, facuta in casa. Toti oaspetii au fost profund impresionat i pana acum; produsele sunt simple, insa sunt pline de savoare si au gust, sunt facute exclusiv din gradina de alaturi.
Bunele practici din parcul national Peak District pot fi aplicate si aici, in zona satelor sasesti?
Parcurile nationale englezesti – dintre care Peak District, in opinia mea, e in top – promoveaza un lucru foarte important: identiatea regionala foarte puternica. Chiar daca ma repet, ecosistemele de acolo nu se compara nici pe departe cu ceea ce avem aici, in Transilvania. Zona Tarnavei Mari sper sa devina si trebuie sa devina parc natural protejat. Insa, precum in Anglia, comunitatile, unitatile teritorial-administrative (counties) se implica in conservarea naturii, prin aceasta intarind identitatea regionala, dincolo de initiativele administratiei parcului national. Acesta este un exemplu de buna practica bun de urmat – promovarea unei identitati locale din care au de castigat oamenii locului, dar si turistii. Acum, Tarnava Mare trebuie sa adopte acest model si sa-l adapteze; nu intotdeauna aplicarea modelului occidental este o solutie. Modelul adaptat trebuie discutat cu oamenii locului, trebuie inteles bine si aplicat cu acuratete. Poate in 20 de ani va functiona si aici!
Finantarea europeana pentru proiectele din Tarnava Mare are nevoie si de sprijin corporatist?
Fara a fi arogant, sustinerea pe care am primit-o de la Orange a deschis calea catre a putea aplica pentru finantari europene precum Natura 2000 sau Sapard.
Exista dificultati in a lucra cu oamenii locului sau cu administratia romaneasca?
Exista multe provocari, pentru ca in Romania aveti o lunga istorie a birocratiei. Pe de alta parte, autoritatile se simt sub presiune pozitiva in urma aderarii la Uniunea Europeana. De multe ori constat ca autoritatile incearca
sa fie prea transparente, prea echitabile. Exista frica de organiatii nonguvernamentale care vor sa "extraga" banii proveniti din fonduri structurale si sa-i foloseasca in interese personale. Lucrurile insa se schimba inspre bine. Daca as fi disperat din cauza asta nu as mai fi aici.
Care este diferenta, in termeni de protectie a ariilor naturale, dintre parcuri nationale si situri Natura 2000?
Romania are parcuri naturale si o istorie mai bogata decat, sa zicem, Anglia. Arii salbatice, deosebit de importante pentru conservare, sunt intitulate arii de categoria 1 si 2. Romania se bucura de astfel de zone. In Anglia acestea sunt din ultimele categorii, 5 si 6, si poarta numele de "protected landscapes" – cu o
prezenta umana foarte pregnanta. Protectia naturii salbatice, aici, este mult mai puternica atat in teorie, cat si in practica.
Natura 2000 aduce in fata protectia ecosistemelor, insa nu atat de puternic precum in parcurile nationale sau naturale. Insa scopul programului nu este sa asigure o protectie directa, ci sa educe, sa implice administratiile locale si pe toti cei interesati in conservarea naturii.
Acum insa, problemele in Romania sunt mult mai grave, exista chestiuni serioase legate de despaduriri, de reconstituirea drepturilor de proprietate si multe altele. Insa majoritatea oamenilor si-au luat pamanturile inapoi si au de gand sa aiba grija de ele asa cum trebuie. Natura 2000 asigura educarea si tehnicile de care noii proprietari au nevoie.
Exploatarea padurilor s-a facut numai pe termen scurt in Romania, noi planuri de management se vor dezvolta in interesul oamenilor si conservarii naturii.
