Săptămâna aceasta, mai multe teme de mediu și politici energetice sunt în centrul atenției: aproape 200 de țări au ratat termenul pentru noile planuri de combatere a schimbărilor climatice, iar poluarea cu microfibre și scăderea costurilor tehnologiilor verzi sunt subiecte de discuție. Parlamentul a respins o propunere pentru măsurarea calității aerului, iar problemele de gestionare a deșeurilor textile și rezervele de apă din România sunt în continuare preocupante. În paralel, Primăria Sânpetru avansează cu un proiect ecologic pentru un campus educațional.
1. Rezervele de apă din România rămân la un nivel redus, cu un coeficient de umplere de 61,52% în lacurile de acumulare, cel mai scăzut din ultimii opt ani, potrivit Administrației Naționale Apele Române (ANAR). Instituția recomandă folosirea responsabilă a resurselor de apă, transmite Radio Constanța.
2. Aproape 200 de țări din întreaga lume aveau termen până luni să transmită la ONU noile lor planuri privind schimbările climatice. Totuși, majoritatea au ratat termenul, stârnind îngrijorări că marile economii vor adopta o atitudine de așteptare în lupta împotriva schimbărilor climatice, mai ales după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, anunță Digi24.
3. Mașina de spălat rufe este o sursă majoră de poluare cu microfibre. La fiecare ciclu de spălare, aproape un milion de astfel de particule ajung în apele reziduale, provenind din haine sintetice precum poliesterul și nailonul. În timp, aceste fibre microscopice se acumulează în oceane, peste trei milioane de tone plutesc deja în ape, contaminând ecosistemele marine, solul și, în cele din urmă, corpul uman, unde pot provoca inflamații și cancer, transmite HotNews.
4. Costul tehnologiilor energetice nepoluante va continua să scadă în 2025, cu reduceri cuprinse între 2% și 11% pentru energia eoliană, solară și baterii, potrivit unui raport BloombergNEF. Indiferent de factori politici, aceste tehnologii vor deveni și mai accesibile în acest an, scrie Economica.net.
5. Parlamentul a respins propunerea de a aloca 6 milioane de lei pentru achiziția a patru laboratoare mobile de măsurare a calității aerului, care ar fi fost folosite în București, Ilfov, Brașov și Iași. Aceste echipamente ar fi permis identificarea surselor de poluare, însă votul a fost negativ, inclusiv din partea unui deputat care locuiește lângă o groapă de gunoi. România dispune în prezent de doar 25 de astfel de laboratoare mobile. Mai multe detalii în articolul de la Buletin de București.
6. Reciclarea textilelor în România este dificilă din cauza lipsei sprijinului statului, a valorificării reduse și a unei piețe neprofitabile. Deșeurile textile sunt fie depozitate, fie valorificate energetic. Ele provin din producția industrială sau din consum, iar cele din urmă pot fi reutilizate prin donații și vânzare second-hand sau reciclate. Citește articolul de la Green Report pentru detalii suplimentare.
7. Marea Aral, cândva al patrulea cel mai mare lac din lume, s-a transformat aproape complet în deșert. Înainte de anii ’60, ocupa 68.000 kilometri pătrați la granița dintre Uzbekistan și Kazahstan, dar astăzi suprafața sa s-a redus la doar 8.000 kilometri pătrați. Restul a devenit Deșertul Aralkum, potrivit Agenției Anadolu, anunță Libertatea.
8. Primăria Sânpetru din județul Brașov a inițiat dezbaterea publică pentru avizarea Planului Urbanistic Zonal necesar construirii unui campus educațional pe 5,49 hectare, în centrul comunei. Proiectul include o școală verde nouă, cu 32 de săli de clasă și o capacitate de 850 de elevi, finanțată printr-un grant de 40 de milioane de lei. Certificatul de urbanism a fost emis, iar autoritățile lucrează la avizarea Studiului de Fezabilitate, urmând licitația pentru proiectare și execuție, transmite Biz Brașov.
#schimbariclimatice #poluare #energieverde #calitateaaerului #reciclare #apa #scoalaverde #waste #sustainability #greeneducation #greennews #greenreport #revistapresei #stiride mediu
