Indicatorii privind calitatea aerului in Cluj-Napoca sunt adesea depasiti. Centura Valcele-Apahida va contribui la scaderea cu 25% a emisiilor de pulberi minuscule in suspensie. Finalizarea centurilor, extinderea zonelor pietonale si crearea unui “ring” pentru ocolirea centrului istoric al Clujului vor duce la cresterea calitatii aerului in municipiu.
Raportul Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) referitor la stadiul realizarii masurilor privind gestionarea calitatii aerului previzioneaza scaderi ale emisiilor de dioxid de azot si ale prafului (pulberele minuscule in suspensie, PM10 – n. red.), dupa realizarea obiectivelor mentionate mai sus. in prezent, la Cluj-Napoca se inregistreaza depasiri ale ambilor indicatori.
Conform raportului privind calitatea aerului din Cluj, aprobat de directorul coordonator de la AMP Cluj, Mariana Les, si inclus pe ordinea de zi a sedintei Consiliului Judetean (CJ) din 17 februarie, institutia a monitorizat calitatea aerului din judet prin analize de laborator, dar si cu ajutorul celor cinci statii automate de monitorizare. Este vorba despre statia amplasata pe strada Aurel Vlaicu, de cea de langa Liceul Teoretic “Nicolae Balcescu”, de statia din cartierul Grigorescu, de cea de pe strada Dambovitei (toate din Cluj-Napoca) si de statia de la Dej.
Indicatorii monitorizati sunt particulele minuscule in suspensie (PM10), praful, generat de trafic, constructii si industrie, dar si dioxidul de azot, provenit in principal din procesele de combustie ale motoarelor. Conform legii, raportul privind stadiul realizarii masurilor prevazute in Programul Integrat de Gestionare a Calitatii Aerului pentru indicatorii PM10 si NO2 trebuie sa fie avizat de catre CJ.
“Rezultatele acestor masuratori realizate in municipiile Cluj-Napoca si Dej au pus in evidenta depasiri ale valorilor-limita pentru indicatorii mentionati”, se mai arata in raport. in ceea ce priveste PM10, la Cluj-Napoca valorile medii anuale sunt intre 36 micrograme/mc si aproape 68 microcrograme/mc.
Datorita constructiei Autostrazii Transilvania, dar si scaderii ritmului constructiilor, precum si migrarii agentilor economici catre periferie, nivelul prafului din Cluj s-a diminuat. De asemenea, specialistii APM estimeaza noi reduceri ale pulberilor in suspensie din aer, dupa ce Primaria Cluj-Napoca va reusi sa finalizeze proiectele privind descongestionarea traficului din oras.
APM Cluj ii informeaza pe consilierii judeteni ca finalizarea centurii Valcele – Apahida, care va devia traficul greu din Cluj-Napoca pe directia Dej, va duce la reducerea cu 25% a emisiilor de pulberi in suspensie. Autostrada Transilvania, tronsonul Turda – Gilau, circulabil de anul trecut, a dus la reduceri cu aproximativ 40% a prafului din oras.
De asemenea, realizarea segmentului ocolitor B-dul Muncii – Apahida, gandit pentru devierea traficului de tranzit pe directia Zalau-Dej va aduce scaderi ale PM10 de pana la 15%. La finele lui 2010, institutia va efectua noi masuratori pentru a vedea daca estimarile au fost corecte.
Exista si alte proiecte ale primariei care vor duce la diminuarea cu cate 5% a prafului din oras: extinderea zonelor pietonale din centrul istoric al Clujului (Mihail Kogalniceanu, Herman Oberth, Baba Novac pana la intesectia cu B-dul Eroilor, I.C. Bratianu, Potaissa, I.M. Klein, I. Maniu sau Bolyai), crearea unui ring (inel de strazi cuprinzand Avram Iancu, Republicii, Petru Maior, Cuza Voda, Baritiu) pentru ocolirea centrului istoric, modernizarea sistemului de semaforizare, reamenajarea unor zone verzi prin plantari de arbusti si gard viu, dar si pistele de biciclete.
De asemenea, achizitionarea de noi mijloace de transport in comun (chiar daca s-au cumparat autobuze si tramvaie second-hand – n. red.) duce la scaderi ale prafului cu 10% in zonele tranzitate. Inaugurarea parkingurilor de cartier va contribui la reducerea prafului din zonele adiacente cu 20%.
“Aceste proiecte demarate de municipalitate privind degrevarea orasului de trafic vor avea, cu timpul, efecte pe toate palierele. Vom avea strazi mai bune in oras, praf mai putin, zgomot la nivel european”, a declarat edilul Sorin Apostu. Oficialul a adaugat ca la Cluj-Napoca functioneaza si programul de curatenie la bordura, la capitolul de salubritate stradala, menit sa tina sub control praful din oras, mai ales in zilele toride.
Autoritatile clujene fac, potrivit raportului, eforturi ca santierele de constructii sa nu genereze PM10 in exces (in 2009, la capitolul de verificare a constructiilor edificate sau in curs de edificare s-au aplicat sanctiuni de peste 729.000 de lei – n. red.). in ceea ce priveste pulberile in suspensie gazoase, in Cluj segmentul industrial este principalul vinovat. Cu toate acestea, APM remarca scaderi ale emisiilor gazoase periculoase in ultimii an, datorita reducerii activitatii principalului poluator, Somes Dej, dar si a societatii Bega Minerale.
Praful, o problema generala in UE
in noiembrie anul trecut, Romania a fost avertizata cu privire la esecul de a imbunatati calitatea aerului prin reducerea emisiilor de particule minuscule in suspensie, asa-numitul PM10 (praful – n. red.). Atentionari au primit si Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Grecia, Slovacia sau Ungaria, tari care trebuie sa trimita pana in martie 2010 date privind poluarea cu acest tip de particule emise de industria grea si de traficul urban.
Particulele din aer pot cauza afectiuni astmatice, cardiovasculare, cancer pulmonar sau moarte prematura. Pentru particulele PM10 exista doua valori maxime – o concentratie de 50 micrograme masurata timp de 24 de ore, ce nu poate fi depasita mai mult de 35 de zile pe an, si o concentratie de 40 de micrograme masurata timp de un an.
Conform datelor oficiale, 40% dintre zonele europene unde calitatea aerului este monitorizata nu respecta aceste valori. Oxizii de azot sunt prezenti in forma gazoasa in aer si au efecte iritante asupra mucosei, afecteaza aparatul respirator si diminueaza capacitatea respiratorie. Ei contribuie la formarea ploilor acide si la acumularea nitratilor la nivelul solului.
