Referitor la articolul "Construirea unei cariere de piatra la Ocolis – dorita de autoritati, contestata de ecologisti" al carui merit este acela de a atrage atentia asupra unor probleme care exista in comuna Ocolis, consider ca este nevoie de cateva precizari si nuantari inevitabile. Titlul prezinta destul de schematic realitatea de pe teren, impartind persoanele preocupate de carierele de pe Jidovina – una de calcar a firmei TransBitum SRL (suspendata deja in urma nerespectarii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului), alta decat a firmei germane Kemna – in doua tabere: de o parte a baricadei s-ar situa autoritatile care doresc demararea exploatarilor industriale, iar pe de cealalta parte s-ar situa ecologistii. Argumentele autoritatilor sunt locurile de munca ("peste 120"), "dezvoltarea" zonei, precum si "dublarea sau chiar triplarea bugetului comunei". Argumentele ecologistilor, foarte importante, vizeaza faptul ca deschiderea concomitenta a celor doua cariere – ar afecta cel putin 24 de hectare – ar distruge definitiv un sit de importanta comunitara, inclus in reteaua de protectie speciala Natura 2000 (ROSCI0253 Trascau si ROSPA0088 Muntii Trascaului), in care legislatia romaneasca si cea europeana interzic cu desavarsire orice activitati industriale invazive.
Este in afara de orice indoiala ca realizarea unui astfel de proiect ar spori bugetul comunei, prin banii rezultati din taxe si impozite. Chestiunea locurilor de munca si a "dezvoltarii" este insa complexa si discutabila. In studiile de impact depuse la Agentia pentru protectia Mediului Alba (consultabile de orice persoana interesata la sediul institutiei, str. Lalelelor, nr. 7B), atat TransBitum cat si Kemna propun o schema de aproximativ 20 de locuri de munca per firma. In total 40, asadar, departe de cele 120 mentionate in articolul din 16 iunie, si aceasta intr-o comuna unde rata somajului este foarte scazuta (aspect pe care aceleasi autoritati care doresc deschiderea carierelor il subliniaza adesea si il pot confirma oricui). Mai mult decat atat, reprezentantul firmei germane a declarat ca, pentru inceput, jumatate din angajatii sai vor fi nemti, deoarece acestia ar lucra mai "serios" decat romanii, ceea ce reduce semnificativ posibilitatile de angajare pentru ocoliseni, lucru dezmintit ulterior, cand s-a invocat crearea de locuri de munca doar pentru oamenii din Apuseni.
Organizatia non-guvernamentala Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, acuzata ca s-ar opune "dezvoltarii" comunei Ocolis, considera pur si simplu ca directia de evolutie economica trasata in prezent pentru regiune – minerit la suprafata si construirea infrastructurii asociate mineritului – nu corespunde potentialului natural al zonei pentru dezvoltare durabila si nici nevoilor si dorintei unei parti semnificative a populatiei locale. Potentialul imens al zonei pentru dezvoltarea turismului eco sau cultural (cele 4 rezervatii naturale de pe teritoriul Ocolisului, linistea specifica Muntilor Apuseni, peisajul mirific si cladirile clasate ca monumente istorice) se va pierde pentru totdeauna daca se va da unda verde ca aceste exploatari masive si distructive sa rada de pe fata pamantului un intreg masiv montan protejat in reteaua Natura 2000 si sa puna in pericol structura cladirilor prin vibratii si trafic intens permanent cu utilaje de mare capacitate in imediata apropiere a localitatii. Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu nu se opune "dezvoltarii" Muntilor Apuseni, insa militeaza pentru o dezvoltare durabila, care sa tina cont de specificul fiecarei regiuni in parte, de traditiile locale si de echilibrul aproape perfect intre om si mediul inconjurator care poate fi constatat aici. Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu doreste o dezvoltare care sa implice cat mai multe persoane din comuna Ocolis, o dezvoltare sistematica si desfasurata pe termen lung, al carei pret sa nu fie prea mare. Acest pret l-au platit deja sate pe teritoriul carora s-au elaborat planuri de "dezvoltare" bazate pe exploatarea in cariera a materialelor de constructii. Satul Geomal din judetul Alba nu e decat un exemplu printre cele mai notorii: in urma "dezvoltarii", oamenii au ajuns sa traiasca intr-un peisaj apocaliptic, sa doarma in case pe jumatate daramate si sa sufere in fiecare zi de pe urma prafului si a zgomotului, fara sa mai poata avea deloc o viata "normala".
Desi autoritatile locale din Ocolis considera ca proiectului de cariera i se opun – pe langa ONG-uri si la instigarea acestora – doar "vreo 20 de oameni care nu locuiesc permanent in zona, dar au cabane si case de vacanta pe raza comunei", peste 120 de sateni s-au aratat sensibili la semnalul de alarma tras de ecologisti, lucru materializat in semnarea unei petitii adresate organismelor cu rol decizional, nationale si internationale. Este adevarat ca printre cei care sunt foarte ingrijorati de impactul carierelor de pe Jidovina asupra mediului si asupra satului Ocolis se afla si persoane care "nu locuiesc permanent in zona", dar legea statului roman nu le interzice sub nici o forma sa se preocupe de asemenea chestiuni de interes public major. Departe de a fi simpli "turisti", cum ii catalogheaza autoritatile locale, acestia sunt in cele mai multe cazuri fii ai satului, care mai au parinti, rude si proprietati in Ocolis, si mai ales care se gandesc pe termen lung la viitorul locului lor de bastina.
Care sunt nelinistile si framantarile localnicilor si ale "turistilor care au cabane in zona"? Acestia se tem ca exploatarea miniera la suprafata, prin vibratiile violente produse de explozii, emisii de gaze, zgomot si praf dens, alaturi de defrisarile la scara larga, ar distruge zonele protejate din reteaua Natura 2000 si ar polua comunitatea (situata chiar la poalele muntelui Jidovina, la o distanta de 500-800 m in linie dreapta), afectand grav sanatatea fizica si psihica a oamenilor. In plus, s-ar diminua semnificativ calitatea produselor agricole si a produselor de origine animala de care depinde activitatea si subzistenta majoritatii populatiei din comuna; calitatea laptelui va scadea foarte tare din cauza depunerii de praf calcaros si dacitic pe iarba pasunata, depunere care poate duce in timp la imbolnavirea repetata a vitelor. Localnicii se mai tem si ca pierderea biodiversitatii, diminuarea calitati mediului inconjurator si distrugerea ireversibila a peisajului vor impiedica orice investitii viitoare in turism si in dezvoltarea fermelor care la momentul de fata produc predominant lapte, fructe, legume si miere, reducandu-se astfel sansele la dezvoltare durabila, o dezvoltare care sa-i implice si sa-i satisfaca pe toti oamenii din sat, nu doar pe cei cativa tineri care ar gasi un loc de munca prost platit in mediul nociv al carierelor de piatra.
