Ieri a fost ultima zi a taberei speologice internationale desfasurata in perioada 30 iulie -7 august in Muntii Apuseni in vederea recartarii si explorarii pesterii Humpleu. La aceasta tabara au participat in jur de 15 speologi din Romania, Elvetia, Austria, Marea Britanie, Ungaria si Italia. Tabara face parte dintr-un proiect al Federatiei Europene de Speologie coordonat de Philipp Haeuselmann de la Institutul de Speologie din Elvetia. "Dupa cum ne-a declarat Philipp Haeuselmann, proiectul este rezultatul colaborarii intre Institutul de Speologie Emil Racovita, cluburile speologice Politehnica si Omega din Cluj si Institutul de Speologie din Elvetia", a precizat Christian Ciubotarescu, presedintele Asociatiei Speologice Sfinx Garda. Scopul taberei a fost recartarea la o precizie mai ridicata a sistemului carstic Humpleu format in principal din Pestera din Valea Firii si Avenul din Poienita, cavitati aflate in grija cluburilor Politehnica si Omega din Cluj Napoca. Au fost de asemenea explorate noi sectoare din aceasta cavitate. "In sistemul Humpleu se gasesc cele mai mari sali de pestera din Romania, Sala Gigantilor fiind cea mai mare cu lungimea de 530 m si latimea de 111 m", a precizat Ovidiu Pop de la Clubul de Speologie Politehnica din Cluj. Aflata la limita judetelor Alba si Cluj, intre localitatile Garda si Rachitele, pestera are cartati circa 30 km explorati si in curs de cartare peste 40 km si va depasi curand Pestera Vantului care este in prezent cea mai lunga din Romania cu cei 45 km ai sai, apreciaza speologii. Cea mai mare parte a acestui sistem carstic se afla pe teritoriul comunei Garda, chiar daca accesul se face pe teritoriul comunei Rachitele. Dificultatea explorarii consta in faptul ca o buna parte din pestera trebuie parcursa prin apa, care are circa 5 grade Celsius si trebuie depasite cascade, lacuri, precum si lungi tarasuri partial innecate, iar pentru a ajunge in zonele profunde sunt necesare tabere subterane, parcurgerea zonelor cunoscute pana in prezent putand sa dureze pana la 72 ore. Pestera este protejata, fiind de categorie B cu sectoare de categorie A, inchisa cu poarta, iar accesul in sectoarele categorie A se poate face numai in baza aprobarii de la Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Romane.