Numărul puilor de corali din Marea Barieră de Corali a scăzut cu 89% de când au avut loc evenimente de albire fără precedent în 2016 și 2017, spun oamenii de știință.
Evenimentele au afectat două treimi din cel mai mare sistem de recife al lumii și sunt asociate cu scăderea numărului de noi corali.
Fenomenul de albire al coralilor a început să apară tot mai des în ultimele decenii, pe fondul creșterii temperaturii apei. Când coralii se supraîncălzesc, elimină algele simbiotice care le oferă nutrienții necesari vieții. Fără ele, coralii nu mai cresc și devin susceptibili la boli, ajungând într-un final să moară.
„Coralii morți nu fac pui.”, a declarat Terry Hughes, autor principal al studiului și profesor la Universitatea James Cook din Queensland, Australia.
Cercetătorii au analizat câți corali adulți au supraviețuit după evenimentele de albire în masă și numărul de noi corali care sunt produși.
Studiu: Majoritatea recifelor de corali sunt pe cale de dispariție
Andrew Baird, co-autor al studiului, a declarat pentru BBC News că a fost înregistrat în medie un declin de 90% față de nivelurile din anii ’90.
Studiul subliniază legătura între vulnerabilitatea coralilor și creșterea temperaturilor oceanelor ca urmare a încălzirii globale și recomandă adoptarea unor măsuri urgente la nivel global pentru a reduce emisiile.
În ultimii ani, episoadele de albire au fost din ce în ce mai frecvente, având loc odată la cinci sau șase ani, față de pauze de 25 sau 30 de ani acum câteva decenii. În aceste condiții, coralii nu mai au timp să se regenereze și ajung să moară complet.
Baird a explicat că declinul extraordinar a fost neașteptat, fiind probabil prima problemă de regenerare a recifului la o scară largă.
Evenimentele de albire din 2016 și 2017 au afectat o porțiune de 1.500 km din recif.
Coralii se vindecă în 9-12 ani după un episod de albire
Cercetătorii au descoperit și o schimbare în proporția speciilor de pui de corali. A fost înregistrată o scădere de 93% a speciei Acropora, care în mod obișnuit domină într-un recif sănătos și oferă habitat pentru mii de alte specii.
Cercetătorii au explicat că coralii și-ar putea reveni în următorii 5 până la 10 ani dacă nu există viitoare evenimente de albire, însă ținând cont de estimările curente, această posibilitate este „aproape de neconceput”.
„Am ajuns într-un punct în care soluțiile locale pentru recif sunt aproape inutile – singurul lucru care contează este luarea unor măsuri de combatere a schimbărilor climatice.”, a declarat Baird.
Reciful a primit statutul de patrimoniu mondial în 1981. Conform ONU, Marea Barieră de Corali are cea mai ridicată biodiversitate dintre toate patrimoniile mondiale și are o importanță intrinsecă și științifică enormă.
