Neclaritățile legislative, problemele cu care se confruntă dezvoltatorii, programele publice de finanțare și problematica tehnologiilor vor fi dezbătute în cadrul celei de-a 15-a ediții a conferinței „Performanța energetică a clădirilor”.
„Se fac planuri de acțiune care nu se respectă. Legea este neclară în multe aspecte. Voi avea o prezentare specială pe vulnerabilități în legislație și normative, adică lucruri neclare sau care se bat cap în cap. Am chemat un dezvoltator mare – Skanska, să spună cu ce se confruntă ei pe piață. Furnizorii de tehnologie, care este scumpă, dar fără de care nu se mai poate, vor avea și ei un cuvânt de spus”, a declarat pentru Green Report, Emilia Cerna-Mladin, președinta Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR), întrebată care sunt provocările cu care se confruntă acest sector.
AAECR atrage atenția că, în perioada 2020-2021, Comisia Europeană a accelerat la un ritm fără precedent elaborarea de documente strategice pentru intensificarea acțiunilor care vizează creșterea performanței energetice a clădirilor: Pactul Verde, Valul de renovare și Fit-to-55, care vor trebui transpuse curând in legislația românească. O formă revizuită a Directivei Europene pentru Performanța Energetică a Clădirilor este programată pentru decembrie 2021, la numai 3 ani de la precedenta.
„În paralel cu noile cerințe, societatea românească are încă mult de recuperat în transpunerea cerințelor anterioare, între care o metodologie de certificare energetică actualizată, implementarea Strategiei Naționale de Renovare pe Termen Lung și aplicarea in teritoriu a legii 372/2005 revizuită în 2020. Mai mult ca niciodată, auditorii energetici pentru clădiri au responsabilitatea educării beneficiarilor de certificate, studii sau audituri energetice pe care sunt datori să le elaboreze cu profesionalism. Comisia Europeană își propune creșterea calității certificatelor energetice prin includerea de indicatori suplimentari care să mărească nivelul de transparență și totodată nivelul de încredere al populației și instituțiilor în necesitatea și calitatea informațiilor conținute. Punând în prim plan calitatea vieții, suntem toți responsabili pentru toate efectele care îi pot altera sustenabilitatea din partea mediului construit, nou sau existent,” mai arată AAECR.
