Masurile anticriza planificate atat de guverne, cat si de mediul de afaceri trebuie sa fie adaptate la actiunile impotriva schimbarilor climatice si implementate cat mai repede. Altminteri, efectele incalzirii globale vor costa mai mult si vor eveni ireversibile. Aceasta este una dintre principalele concluzii punctate de Connie Hedegaard, comisarul european pentru Combaterea Schimbarilor Climatice, in cadrul conferintei „Romania, intre Copenhaga si Cancun” organizate de Asociatia Green Revolution in parteneriat cu reprezentanta Comisiei Europene in Romania.
Text de Raluca Petrescu
Criza economica nu anuleaza provocarea climatica, iar masurile de combatere a schimbarilor climatice vor costa mai mult daca nu sunt urgentate, a avertizat Connie Hedegaard, comisarul european pentru Combaterea Schimbarilor Climatice, prezenta in Romania la invitatia Reprezentantei Comisiei Europene (CE) in Romania si a Asociatiei Green Revolution. Comisarul a explicat in cadrul conferintei ca schimbarile climatice inseamna schimbari pe termen lung, care nu trebuie confundate cu modificari ale vremii pe termen scurt. „E crucial sa nu credem ca provocarea climatica va disparea datorita crizei”, a declarat Hedegaard, facand referire la tendinta publicului de a confunda temperaturile tot mai scazute cu o anulare a incalzirii globale.
Romania, un miliard de euro pentru mediu
In ceea ce priveste situatia tarii noastre in contextul luptei cu schimbarile climatice, oficialul european se arata increzator in potentialul Romaniei de a-si atinge obiectivele asumate. „Romania nu va avea probleme cu atingerea tintelor 20-20-20 datorita strategiilor de eficientizare energetica”, a afirmat Connie Hedegaard, declaratia ei fiind reiterata, in cadrul aceleiasi conferinte, de ministrul mediului si padurilor, László Borbély.
Acesta a accentuat faptul ca politicienii trebuie sa sustina companiile sa-si schimbe strategiile nu pentru cinci, ci pentru 15-25 de ani. „Romania a facut eforturi mari pentru a ameliora efectele a 50 de ani de comunism cu industrializare fortata”, a explicat ministrul. El a adaugat ca investitiile de mediu reprezinta costuri foarte mari, care nu au putut fi sustinute pana in momentul aderarii la UE.
Anul acesta, Romania va cheltui circa un miliard de euro pentru proiecte de mediu, bani ce vor proveni de la Fondul de Mediu.
Mediul se transforma in afacere
Aflate in situatia de a-si modifica strategiile de afaceri pentru a respecta cerintele de reducere a emisiilor, companiile sunt nevoite sa caute solutii pentru a deveni sustenabile si chiar sa identifice noi directii de dezvoltare si surse de profit. In acest sens, compania Petrom va investi peste 100 milioane de euro intr-o ferma eoliana de 45 megawati, proiect care va fi finalizat anul viitor, a anuntat Razvan Nicolescu, Manager Corporate Affaires la Petrom. Investitia face parte din strategia Petrom de transformare dintr-o companie de petrol si gaze intr-una energetica, axata si pe proiecte in domeniul energiilor regenerabile.
Pe langa proiectul Petrom, investitiile in sectorul eolian din Romania se vor ridica in acest an la un miliard de euro, potrivit ministrului László Borbély.
Biodiversitatea, „Cenusareasa” pentru autoritati
Totusi, nu toate problemele de mediu din Romania se pot ameliora prin modificarea strategiilor in mediul de afaceri. Una dintre cele mai stringente este, potrivit WWF International, conservarea biodiversitatii. „Romania este singura tara europeana in care guvernul nu sustine protectia biodiversitatii. Nu exista sprijin financiar, tehnic sau o monitorizare reala a starii ecosistemelor”, a afirmat Andreas Beckmann, director al programului Dunare Carpati, WWF .
Concluzia a fost sustinuta de reprezentanta asociatiei Natura Management, Atena Groza, care a declarat ca protectia biodiversitatii a fost considerata pana acum un moft si nu o baza de dezvoltare a societatii. „Alocarile de fonduri au fost practic inexistente in acest domeniu, iar o linie bugetara speciala in cadrul Ministerului Mediului nu a existat niciodata”, a afirmat ea.
Ecosistemele de pe teritoriul tarii noastre ar trebui sa suscite interes, cu atat mai mult cu cat Romania a intrat in UE cu cinci regiuni biogeografice, dintre care una unica pe continent. Cu toate acestea, la indicatorul de conservare, tara noastra se afla pe ultimul loc din cauza lipsei de finantari pentru acest domeniu.
Intre Copenhaga si Cancun
Perceput ca o mare dezamagire de catre societatea civila, Summitul de la Copenhaga este privit cu incredere de comisarul european. Hedegaard a subliniat ca unul dintre principalele efecte ale summitului a fost asumarea de catre marile economii ale lumii, precum Rusia, Japonia, SUA, Brazilia, Mexic si China, a unor tinte de reducere a emisiilor, chiar daca nu sunt destul de ambitioase. In cadrul unei intrevederi ulterioare cu presedintele Traian Basescu, Connie Hedegaard a indicat necesitatea unei dezbateri concrete la nivel comunitar cu privire la asumarea de catre UE a unor obiective mai ambitioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera.
In perspectiva conferintei climatice ONU de la Cancun, ce va avea loc in acest an, comisarul a subliniat ca, potrivit semnalelor pe care le are, vor exista obstacole in calea obtinerii unui acord. „E mai usor sa cadem de acord asupra continutului la Cancun, urmand ca la conferinta de anul viitor din Africa de Sud sa cadem de acord asupra aspectului legal”, a explicat Connie Hedegaard. Conferinta „Romania, intre Copenhaga si Cancun” a fost organizata de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania si Asociatia Green Revolution. Evenimentul a fost o oportunitate de a trece in revista concluziile Summitului asupra Schimbarilor Climatice de la Copenhaga (COP 15) din 2009 si, in acelasi timp, asteptarile pentru conferinta ONU de la Cancun, Mexic, din acest an. Printre invitati s-au mai numarat seful Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti, Nicoale Idu, precum si reprezentanti ai mediului de afaceri si ai societatii civile.
