30 de activiști din România, Germania, Danemarca, Austria și Portugalia au protestat duminică în rezervația UNESCO Ciuvelele Cernei față de lucrările care urmează să fie începute aici în august, pentru un drum național. Este planificată defrișarea a 28,59 hectare de păduri primare, fapt ce ar implica România într-un scandal diplomatic internațional, transmite ONG-ul Agent Green.
Printre protestatari s-au aflat și alpiniști care au instalat un banner de 50 de metri, adresat Guvernului României și Comisiei Europene, deasupra celor două margini ale sitului Ciucevele Cernei. Mesajul a fost: „Save Romanian primary forests / Salvați pădurile primare ale României”.
Potrivit Agent Green, Guvernul României a alocat 307 milioane RON pentru a transforma 19 km de drum pietruit de munte într-un drum național asfaltat. Acesta urmează să traverseze două arii protejate de interes european, parcul național Domogled-Valea Cernei, 15 kilometri din zona tampon a sitului UNESCO Ciucelevele Cernei și un kilometru din zona centrală a aceluiași sit.
„Guvernul a alocat banii. Licitația s-a încheiat. Ministrul Transporturilor a anunțat săptămâna trecută că în august vor veni buldozerele și drujbele. Aceste stânci vor fi dinamitate, iar pădurile defrișate. Este o pădure cu multiplă și maximă protecție a întregii umanități, dar Guvernul României nici măcar nu a schițat vreo îngrijorare pentru natură, deși legislația europeană, națională și standardele UNESCO nu permit niciun fel de deranj al naturii din această zonă”, a transmis Gabriel Păun, președintele Agent Green, într-un comunicat.
DN 66A este un proiect inițiat de fostul președinte, Traian Băsescu, în vara lui 2006, cu scopul de a face legătura între Valea Jiului și Caraș-Severin. Lucrările au fost abandonate în 2010 după demersurile legale, cele științifice și protestele repetate ale organizațiilor.
„România tocmai primise un avertisment de la UNESCO deoarece nu protejează corect zonele tampon ale siturilor cu făgete multiseculare. Acum, Guvernul vine cu proiectul DN 66A care ar urma să treacă direct prin zona centrală a patrimoniului natural mondial UNESCO. Acesta nu este doar un front asupra UNESCO, dar un nou atentat asupra ultimelor păduri primare rămase în România”, a spus Gabriel Schwaderer, director executiv al fundației EuroNatur.
Potrivit informațiilor transmise de Agent Green, situl transnațional UNESCO pentru făgetele multiseculare din Carpați și alte regiuni din Europa însumează 92.023 hectare în 12 țări din care 23.981 hectare în România. Siturile UNESCO reprezintă elita ariilor naturale protejate din întreaga lume.
În iulie 2019, la a cea de a 43-a reuniune UNESCO desfășurată la Baku, România a fost aspru criticată pentru exploatările forestiere din zonele tampon ale componentelor cu făgete primare. DN 66A, care este planificat prin zona tampon și centrală, va afecta situl transnațional.
„Dacă România nu va renunța la acest proiect atunci toate componentele din Germania, Austria, Albania, Belgia, Bulgaria, Croația, Italia, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina vor fi descalificate. România riscă un scandal diplomatic de proporții”, a adăugat Păun.
„În vremuri în care avem tot mai multe specii extincte, iar schimbările climatice fac ravagii pe toată planeta, nu ne mai putem permite să pierdem cele mai prețioase păduri, cele primare. Distrugerea pădurilor virgine din România are impact la nivel global”, a spus Jana In Zeiten, specialist păduri la ROBIN WOOD. „Cerem ca pădurile primare din România să fie protejate și Comisiei Europene să intervină și să aplice legislația.“ a adăugat Ballenthien.
Contrastudiu științific de biodiversitate pe tronsonul 3 al drumului național 66A
Una dintre măsurile care au contribuit la stoparea lucrărilor, în 2010, la DN 66A a fost un contrastudiu la evaluarea impactului asupra biodiversității făcut de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale înainte ca Agenția Națională de Protecția Mediului să dea acordul de mediu pentru asfaltare.
Atunci, Agent Green a colaborat cu Grupul Milvus, Asociația pentru Protecția Liliecilor, Societatea Română de Herpetologie, Societatea Carpatina Ardeleană, WWF și oamenii de știință de la catedra de Taxonomie și Ecologie a Universității Babes Bolyai. Împreună au demonstrat că studiul de impact al beneficiarului construcției conținea zeci de erori și omisiuni științifice.
Printre altele, au fost făcute confuzii grave între diferite specii de păsări (de exemplu, șorecarul comun confundat cu un viespar), faptul că nu s-au observat specii de păsări răpitoare precum acvila de munte, șoimul călător și bufnițe, dar nici lilieci, iar guguștiucul a fost trecut ca fiind pasăre migratoare. S-a găsit un singur loc pe unde ursul traversează traseul drumului, dar niciun râs și niciun lup ori alte specii de mamifere mari. Nici broscuțele, șopârlele și șerpii n-au fost atent monitorizate.
„Este regretabil cum profesori remarcabili de la Universitatea din Timișoara și-au pătat numele prin realizarea unui studiu submediocru, tocmai în cea mai importantă zonă cu natură sălbatică din Europa. Avem totuși de a face cu cea mai vastă zonă sălbatică fără drumuri pavate din Europa. Dacă nu aici, atunci unde să întâlnim atâtea specii de animale sălbatice?”, spunea atunci Gabriel Păun.
Sit UNESCO amenințat
Parcul Național Domogled – Valea Cernei acoperă aproximativ 62.000 ha și este cel mai mare din România, întinzându-se de-a lungul râului Cerna, înconjurat de munți care până recent erau acoperite de păduri neîntrerupte de fag, gorun, paltin și pinul negru de Banat (specie endemică).
Domogledul a făcut parte până de curând din ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei, statut pierdut în ultimii trei ani din cauza exploatării pădurilor intacte.
Doar Cernișoara, o vale afluentă râului Cerna mai rămăsese neatinsă, dar în 2017 chiar și aceasta a fost exploatată în două locuri. În ansamblu, doar 48% din suprafața parcului este strict protejată, o mare parte din zona de protecție fiind pajiști alpine și stâncării.
Unele păduri seculare de fag din Parcul Național Domogled – Valea Cernei au fost incluse în Patrimoniul Mondial Natural UNESCO. Ele apar ca niște mici insule intacte, restul parcului îndeplinind funcția de zonă tampon, în acest caz. Însă tăierile masive din ultimii câțiva ani realizate în imediata vecinătate a trupurilor UNESCO pun în pericol acest patrimoniul mondial.
