Înlocuirea până în 2050 a doar o cincime din carnea bovinelor cu proteinele microbiene, o alternativă la carne produsă în rezervoare de fermentație, ar putea înjumătăți defrișarea, arată o nouă analiză a Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK) publicată în revista Nature.
Alternativa de carne pregătită pentru piață este foarte asemănătoare ca gust și textură, dar este un produs biotehnologic care – prin înlocuirea cărnii de vită – implică mult mai puține resurse de teren și emisii de gaze cu efect de seră din agricultură și schimbarea utilizării terenurilor.
Acest lucru se bazează pe ipoteza creșterii apetitului populației pentru consumul de carne de vită și este pentru prima dată când cercetătorii au evaluat impactul înlocuitorilor asupra mediului.
„Sistemul alimentar este la baza unei treimi din emisiile globale de gaze cu efect de seră, producția de carne de rumegătoare fiind cea mai mare sursă unică”, spune Florian Humpenöder, cercetător la PIK și autor principal al studiului.
Din ce în ce mai multe păduri care stochează mult carbon sunt defrișate pentru a face loc pășunilor pentru bovine sau pentru a crește hrana acestora. În plus, agricultura animală produce și ea gaze cu efect de seră suplimentare. O parte a soluției ar putea fi biotehnologia existentă: biomasă nutritivă bogată în proteine, cu textură asemănătoare cărnii, produsă din microbi precum ciupercile prin fermentație, adică „proteinele microbiene”.
„Înlocuirea cărnii de rumegătoare cu proteinele microbiene în viitor ar putea reduce considerabil amprenta de gaze cu efect de seră a sistemului alimentar”, spune Humpenöder. „Vestea bună este că oamenii nu trebuie să se teamă că în viitor pot mânca numai verdeață. Ei pot continua să mănânce burgeri și altele asemenea, doar că acele chifteluțe de burgeri vor fi produse într-un mod diferit.”
Burgeri sustenabili
Echipa de cercetători din Germania și Suedia a inclus proteinele microbiene într-un model de simulare computerizat pentru a detecta efectele asupra mediului în contextul întregului sistem alimentar și agricol, spre deosebire de studiile anterioare la nivelul produselor individuale. Scenariile lor de perspectivă se desfășoară până în 2050 și țin cont de creșterea viitoare a populației, cererea de alimente, modelele alimentare, precum și dinamica utilizării terenurilor și agriculturii.
Deoarece consumul de carne va continua probabil să crească în viitor, din ce în ce mai multe păduri și vegetație naturală non-forestieră ar putea fi sortite dispariției pentru pășuni și terenuri cultivate.
„Am descoperit că, dacă am înlocui 20% din carnea de rumegătoare pe cap de locuitor până în 2050, defrișările anuale și emisiile de CO2 din schimbarea utilizării terenurilor s-ar reduce la jumătate în comparație cu un scenariu normal. Numărul mic de bovine nu numai că reduce presiunea asupra pământului, ci și emisiile de metan din rumenul bovinelor și emisiile de protoxid de azot din hrana fertilizată sau gestionarea gunoiului de grajd,” spune Humpenöder. „Așadar, înlocuirea cărnii roșii tocate cu proteine microbiene ar fi grozavă. Începe să reducă efectele negative ale producției actuale de carne de vită.”
Proteinele microbiene, decuplate de producția agricolă
„Există în mare trei grupe de produse similare cărnii”, explică Isabelle Weindl, coautor și cercetător la PIK. „Există unele pe bază de plante, cum ar fi chiftelele de burger de soia și celulele animale crescute într-un vas Petri, cunoscută și sub numele de carne de cultură, care până acum este foarte scumpă, dar a atras multă atenție publică recent. Și există proteine microbiene derivate din fermentație, pe care o considerăm cea mai interesantă. Este disponibil într-o mare varietate deja astăzi în supermarketuri, de exemplu în Marea Britanie sau în Elveția și, cel mai important, poate fi decuplat în mare măsură de producția agricolă. Rezultatele noastre arată că, chiar și luând în considerare zahărul ca materie primă, proteinele microbiene necesită mult mai puțin teren agricol în comparație cu carnea de rumegătoare pentru aceeași aprovizionare cu proteine”.
Proteina microbiană este produsă în culturi specifice, la fel ca berea sau pâinea. Microorganismele trăiesc cu zahăr și o temperatură constantă și se obține un produs foarte bogat în proteine, care poate avea același gust, textură și poate fi la fel de hrănitor precum carnea roșie. Bazat pe o metoda veche de secole de fermentare, a fost dezvoltat în anii 1980. Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a aprobat în 2002 o alternativă a cărnii proteice microbiene (micoproteină) ca fiind sigură.
Biotehnologia verde trebuie alimentată de energie verde
„Biotehnologia oferă un set de instrumente promițător pentru o serie de provocări legate de terenuri, de la conservarea ecosistemelor prin îmbunătățirea securității alimentare”, spune coautorul Alexander Popp, liderul grupului de gestionare a utilizării terenurilor la PIK.
„Alternativele la proteinele animale, inclusiv înlocuitorii pentru produsele lactate, pot beneficia masiv bunăstarea animalelor, pot economisi apă și pot preveni presiunea din ecosistemele bogate în carbon și biodiverse.”
Cu toate acestea, există întrebări cruciale legate de trecerea de la producția de animale la rezervoarele de fermentație – cea mai importantă este furnizarea de energie pentru procesul de producție.
„O transformare la scară largă către alimente biotehnologice necesită o decarbonizare la scară largă a generării de electricitate, astfel încât potențialul de protecție a climei să poată fi dezvoltat pe deplin”, adaugă Popp. „Cu toate acestea, dacă facem acest lucru corect, proteinele microbiene îi pot ajuta pe iubitorii de carne să accepte schimbarea. Chiar poate face diferența.”
Citește și: Inovație: Apă potabilă din apă de mare, cu doar o apăsare de buton
