Reprezentaţii Federaţiei Proprietarilor de păduri și pășuni din România Nostra Silva au protestat luni în fața Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), nemulţumiţi de fondurile alocate pădurilor prin Planul Naţional Strategic.
Potrivit acestora, banii alocați pentru păduri și pășuni sunt de opt ori mai mici decât cele prevăzute pentru bunăstarea animalelor.
„În anii 2023 – 2027, din fondurile UE de aproape 16 miliarde euro, o găină, un porc şi o vacă vor primi finanţări de zeci şi sute de ori mai mari decât un arbore, un pâlc de copaci sau un hectar de pădure. Totul din bani care sunt destinaţi pentru ‘mediu şi climă’. (…) Din banii pentru ‘mediu şi climă’ 736.250.000 euro se vor cheltui pentru bunăstarea animalelor (porc şi pasăre). Pentru toate pădurile României sunt prevăzuţi 87.826.166 euro. Aşadar, porcii şi găinile din România vor primi de 8 ori mai mulţi bani decât cele 6,427 milioane hectare de terenuri forestiere„, arată reprezentaţii federaţiei.
Reprezentantul proprietarilor de păduri și pășuni susţine că, deşi MADR a dublat finanţarea alocată domeniului forestier prin Planul Naţional Strategic, de la 0,6% la 1%, acest procent este complet insuficient pentru nevoile pădurilor din România.
Organizaţia propune pentru finanţare în Planul Naţional Strategic următoarele măsuri:
– susţinerea sistemelor silvo-pastorale de gestionare a terenurilor, pentru includerea într-un regim de gestionare durabilă a celor 500.000 de hectare de păşuni împădurite;
– susţinerea implementării reţelei de arii protejate Natura;
– investiţii în accesibilizarea fondului forestier şi tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul (fişa actuală a măsurii îi exclude de la finanţare pe proprietarii de păduri);
– angajamente voluntare pentru susţinerea efectului climatic şi de conservare a biodiversităţii;
– măsuri de susţinere a rezilienţei pădurilor la schimbările climatice, prin efectuarea lucrărilor de îngrijire şi refacerea arboretelor afectate de calamităţi;
– susţinerea extinderii suprafeţei pădurilor şi înfiinţarea de perdele forestiere.
Lipsa sprijinului financiar pentru sectorul forestier face ca tot mai mulţi proprietari de păduri să caute să-şi vândă proprietăţile, acesta devenind un fenomen de masă, a declarat, luni, pentru Agerpre, preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva, Bogdan Todoran.
„Dacă acum nu se finanţează, peste 5 ani va fi foarte târziu, pentru că eu sunt asaltat de mesaje de la diverşi proprietari de păduri din ţară, care mă întreabă dacă ştiu pe cineva către care să îşi înstrăineze proprietatea. Adică tot mai mulţi proprietari au ajuns la această soluţie, de a îşi înstrăina proprietatea forestieră. Chiar ieri am primit un mesaj de la Galaţi, un proprietar cu 57 de hectare, lângă el altul cu 230 de hectare, au zis că s-au hotărât să vândă. Iar această chestiune e generală. Nu vedem care sunt efectele acestei administrări defectuoase a zonei forestiere? Vrem să ajungem în situaţia terenurilor agricole, în care zeci de procente din structura de proprietate s-a dus către societăţi cu capital străin? Pădurile nu sunt încă acolo. Acolo se doreşte să se ajungă? Cred că ar fi nevoie de o strategie naţională pe care să o facă Guvernul şi să ia măsuri pentru că acest fenomen al înstrăinării terenurilor forestiere, determinat de birocraţie, de taxe, impozite, lipsă de beneficii pe care să le aducă această proprietate, devine un fenomen de masă în acest moment„, a afirmat Bogdan Todoran.
Preşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România a subliniat că proprietarii a aproximativ o treime din pădurile României, incluse în situri Natura 2000, au nevoie de sprijin financiar guvernamental.
„România este într-o procedură de infringement pe păduri, legată de siturile Natura 2000. În ţara noastră, conform statisticilor europene, 33% din pădurile României, adică o treime, sunt incluse în situri Natura 2000. Aceste situri Natura 2000 vin cu restricţii: nu ai voie să exploatezi conform prevederilor amenajamentului silvic, costurile de administrare aproape că s-au dublat de anul trecut până anul acesta, veniturile scad sau nu pot să fie realizate, pentru că nu poţi să intervii în pădure, iar soluţia, pe care o oferă tot Comisia Europeană, în aceste situaţii în care păstrarea biodiversităţii este importantă pentru societate, dar în acelaşi timp spune că aceasta nu trebuie să fie susţinută numai de proprietarii de păduri, ci de societatea în ansamblu. Iar soluţia Comisiei Europene este finanţarea prin aceste fonduri (Planul Naţional Strategic, al MADR, n.r.). Chiar şi organizaţiile de mediu, WWF, solicită şi ele măsuri similare, pentru că singura modalitate de a scăpa de acest flagel al tăierilor ilegale este să vii şi să finanţezi zona forestieră. Omul (proprietarii de păduri, n.r.) trebuie să primească compensaţii, pentru că altfel, dacă pădurea înseamnă numai costuri, şi niciun beneficiu, efectele se văd în tăierile ilegale, pe care toată lumea le doreşte eliminate. Dar ministrul se pare că nu are o astfel de abordare, şi scăpăm o ocazie pentru următorii 5 ani”, a precizat Bogdan Todoran.
Preşedintele Nostra Silva a adăugat că alte state compensează proprietarii care au păduri în situri Natura 2000, inclusiv cu fonduri care vin de la UE.
Planul Național Strategic 2023-2027, pus în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii, prevede ca pentru împăduriri și crearea de suprafețe împădurite (tranzitie din PNDR 2014-2020) să se aloce 2,550,000 euro, din alocări FEADR, și 3,000,000 euro din alocări publice, ponderea după transfer fiind 0,05%. Pentru plățile pentru angajamente de silvo-mediu și climă 72,006,991 euro, alocare FEADR, și 84,826,166 euro din alocări publice, în timp ce ponderea după transfer ar ajunge la 1.43%.
