Modificarea Codului Silvic astfel incat proprietarii padurilor sa poata vinde sau sa poata lasa mostenire fragmente de padure mai mici decat limita de pana acum, de un hectar, va duce la o fragmentare si mai mare a fondului forestier si la imposibilitatea controlarii si administrarii proprietatilor. Beneficiarii vor fi cei interesati sa cumpere putin, dar ieftin si sa scape de responsabilitate facand uz de dreptul lor de proprietate, considera directorul general al Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva, Valerian Solovastru.
Paduri vandute la metru
De pe 24 martie, orice proprietar de padure o poate vinde in parcele oricat de mici. Astfel, aproape 60% din cele 6,5 milioane de hectare de padure ale Romaniei, aflate in proprietate privata, se pot transforma in bucatele mai mici, mai greu de controlat de catre autoritati si mai greu de administrat. Asta in conditiile in care retrocedarile din ultimii 20 de ani au adus deja fondul forestier din Romania intr-o situatie-limita, la mana intereselor fiecarui proprietar, de la ultimul mostenitor al catorva hectare, pana la Culita Tarata, unul dintre initiatorii legii, care detine suprafete importante de padure, potrivit EVZ. Ceilalti initiatori ai legii sunt deputatii Ion Dumitru (fost director Romsilva), Attila Kelemen, Constantin Chirila, Marian Ghiveciu, Ioan Muntean, Ioan Tabugan, Ghoerghe Coroama si Pavel Horj.
“Chiar daca Regia Nationala a Padurilor nu esta influentata de aceasta modificare a Codului Silvic, la momentul aparitiei legii 46 in forma ei anterioara, am salutat-o. Modificarile inseamna o mai mare fragmentare, ceea ce face imposibila administrarea silvica. Situatia este groaznica, mai ales in sudul tarii, unde padurile sunt curele pe kilometri intregi, dar cu latimi de doi-trei kilometri. Merg pe 3,5 kilometri, cu o latime de 3,5 metri. Exista la ora actuala si proprietati de cate 10-20 de metri patrati”, a explicat directorul Romsilva.
O solutie pentru a evita parcelarile ar fi asocierea proprietarilor, o lege existenta deja, care le ofera si facilitati asociatilor, dar ignorata de ani intregi. Insa “noi suntem atat de natangi, ca fugim de asocieri ca dracul de tamaie”, considera Valerian Solovastru.
Beneficii pentru vantorii de paduri
Modificarea le aduce beneficii celor care ar fi vrut sa cumpere paduri, insa nu isi permiteau sa cumpere suprafete mari, in special in zonele cu preturi crescute. Acum, sustine directorul gneral Romsilva, celor interesati le va fi mai usor sa cumpere padure langa Brasov, pentru ca vor putea cumpara si doua-trei sute de metri patrati daca nu isi permit un hectar intreg. Ce se va intampla cu aceste parcele?
“Ce s-a intamplat si cu zecile de mii si sutele de mii de bucatele de padure din Romania. Intai se taie arborii, apoi se uita, apoi apare altceva in loc”, spune Solovastru.
Opinia acestuia este impartasita si de fostul director aflat la conducerea Romsilva, Florian Munteanu. Acesta aduce in discutie consecintele dreptului la proprietate si faptul ca proprietarii nu ar trebui sa poata sa exploateze padurea dupa cum vrea.
“Daca o iei constitutional, pare totul legal. Dar noi inca din anii ‘90 am confundat forma de proprietate a padurii cu forma de administrare. Prevederea care interzice divizarea padurii in spatii mai mici de un hectar apare pentru prima data in Codul Silvic din 2008, iar eu sunt adeptul ei. Noi am facut multe prostii, am faramitat padurile prin retrocedari cum nu le-a faramitat nimeni”, a declarat fostul director Romsilva.
ONG-uri: O masura regretabila
Alin Useriu, presedintele unei asociatii care se ocupa de mai bine de sapte ani de protectia padurilor si a rolului acestora in cadrul comunitatilor, considera ca noua lege poate schimba peisajul forestier romanesc din rau in mai rau, deoarece si cele mai mici greseli de administrare sau defrisarile pe suprafete reduse pot avea un impact major asupra mediului inconjurator, a animalelor care traiesc in acele paduri si a intregii populatii.
“E regretabila aceasta decizie. Fiecare exploatare in padure poate atrage dupa sine orice calamitate. Daca se taie copaci de undeva, din interiorul padurii, bate vantul si o doboara pe toata. Padurea e un bun al tuturor si nu al unui proprietar, pentru ca afecteaza starea de sanatate a fiecaruia dintre noi, a apei pe care o consumam toti si a pamantului unde avem cu totii case. E cea mai mare prostie pe care puteau sa o fac, dupa prea multele prostii pe care le-au facut deja”, a considera Alin Useriu.
Solutia propusa de presedintele Tasuleasa Social este tot asocierea proprietarilor si o mai buna administrare, astfel incat fiecare sa isi poata lua cota parte, insa nimeni sa nu poata exploata padurea dupa bunul plac.
Anamaria Bogdan, reprezentanta MaiMultVerde, o organizatie cu numeroase campanii de impadurire la activ, considera absurda modificarea Codului Silvic.
“Mi se pare o absurditate. Sunt de acord cu vechea forma si cred ca ar trebui sa se revina la aceasta. Sa vinzi paduri la metru nu inseamna altceva decat o fragmentare si mai mare, necontrolata. Ar trebui sa fie facut un amendament si sa se revina la vechea lege”, a declarat Anamaria Bogdan, manager comunicare MaiMultVerde.
Potrivit directorului general Romsilva, in prezent sunt in lucru noi modificari ale Codului Silvic.
“Noi lucram la alte modificari ale Codului Silvic. Ce-i drept, au fost foarte multe pana acum si s-au tot schimbat, insa vrem sa fie mai coerent si mai potrivit pentru situatia de la noi si vom avea discutii si cu ONG-urile de profil. Sper sincer sa gasim niste solutii convenabile pentru toata lumea”, a adaugat Valerian Solovastru.
Text de Carmen Albisteanu
