Aplicarea haotica a legilor, managementul dezastruos, dezinteresul si lipsa cronica a banilor au dus la distrugerea sistemelor de irigatii.
La propunerea Comisiei parlamentare care a verificat, timp de aproape noua luni, situatia sistemelor de irigatii, a digurilor si a altor lucrari de imbunatatiri funciare, Camera Deputatilor a sesizat Curtea de Conturi, DNA, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Inspectoratul General de Politie si Guvernul sa ia masurile ce se impun si sa continue cercetarile pentru a-i identifica pe cei responsabili de prejudicii de zeci de miliarde de euro.
Servicii prestate gratuit
Comisia de ancheta a constatat ca Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF) a lucrat pe gratis, „uitand" ca Legea imbunatatirilor funciare (nr. 138/2004) ii permitea sa perceapa anumite tarife de la beneficiari. In schimb, in alte cazuri (la ANIF Timis-Mures Inferior, de pilda) s-au stabilit tarife enorme doar in baza unei hotarari a consiliului de administratie, fara nici un fel de aprobare sau macar consultare cu Ministerul Agriculturii. Asa s-a ajuns, de pilda, ca eliberarea unui aviz consultativ in vederea scoaterii din circuitul agricol a unei suprafete de 111 hectare sa coste 132.000 lei.
Tot la sucursala ANIF Timis-Mures Inferior, Comisia a constatat ca s-a permis infiintarea a cinci organizatii a utilizatorilor de apa pentru irigatii (OUAI) fara ca acestea sa aiba ca scop folosirea in continuare a terenurilor pentru agricultura. Organizatiile urmareau, de fapt, scoaterea terenurilor din circuitul agricol si dezafectarea amenajarilor de irigatii, pentru afaceri imobiliare. Daca in 1990, de exemplu, Statiunea de Cercetari pentru Pajisti Timisoara avea circa 1.380 de hectare, in mare parte irigate, ulterior avea sa ramana cu o suprafata de doar 2 hectare, fiind practic desfiintata. „De situatia creata prin infiintarea OUAI-urilor pe suprafete pe care se cunostea ca nu mai sunt destinate agriculturii si predarea amenajarilor de irigatii fara plata acestor organizatii, se face in primul rand vinovat Oficiul de Reglementare din cadrul Ministerului Agriculturii", concluzioneaza membrii Comisiei de ancheta.
Statii moderne, dar fara curent electric
La sucursala ANIF Somes-Cris, situatia este si mai incredibila: statii de pompare recent modernizate nu functioneaza. Au fost decuplate de la curent pe motiv de neplata a facturilor. Aceasta dupa ce in perioada 2002-2009 au fost, la aceasta sucursala, realizate si receptionate lucrari de investitii in valoare totala de 28,65 milioane de lei (fara TVA). In 2009 insa, s-au cerut 15,39 milioane de lei si s-au primit doar 1,3 milioane de lei (din care aproape doua treimi s-au dus pentru acoperirea facturilor restante). Si la Brasov au fost gasite statii de pompare de evacuare degradate si lipsite de racorduri electrice, fiind vorba de o suprafata afectata de 1.840 hectare.
Tot la capitolul investitii facute fara o analiza temeinica, la sucursala Timis – Mures Inferior, cand s-au remediat avariile la patru statii de pompare inundate, s-au montat si pompe suplimentare chiar daca nu era nevoie de ele.
Numirile politice sunt de vina
Comisia de ancheta spune ca sucursalele ANIF au fost afectate de numirea sefilor pe criterii politice, „numiri care au adus in prim-plan persoane care nu au avut nici o legatura profesionala cu activitatea sucursalei". Directorul si directorul tehnic de la sucursala ANIF Dunare-Olt, de pilda, nu numai ca nu sunt de specialitate si nu au experienta in sectorul imbunatatiri funciare, dar fost in concediu medical pe durata anchetei parlamentare (iunie 2009 – martie 2010).
O alta problema frecventa se refera la structura personalului ANIF, in sensul ca personalul tehnic este „folosit ineficient si transformat in birocrati care produc doar hartie", dupa cum apreciaza membrii Comisiei de ancheta. De asemenea, multe sucursale nu mai dispun de compartimente de prognoza si avertizare, iar cheltuielile cu salariile ajung la 90% din totalul cheltuielilor.
In ceea ce priveste parcul de masini si utilaje, provenit in mare parte din anii 1970-1980, Comisia a constatat ca a fost gestionat cu dezinteres si ca atunci cand s-a trecut la casarea acestuia nu s-a respectat legea.
Nereguli in licitatii
In toamna anului 2008, ANIF Bucuresti a organizat licitatii pentru lucrari de intretinere si reparatii in valoare de 5,1 milioane de lei. Societatea Nationala „Imbunatatiri Funciare" nu a putut participa la aceste licitatii, din cauza datoriilor la buget. Totusi, multe sucursale ale SNIF au participat la lucrari sub „diverse forme mascate de asociere, subcontractare, inchiriere, etc.". Raportul cuprinde si o lista de contracte ce ar fi fost impuse sucursalelor de conducerea SNIF Bucuresti.
In privinta datoriilor, Comisia de ancheta arata ca societatea a beneficiat, in 2006, de doua hotarari de Guvern de suspendare a executarilor silite impuse de ANAF. „Acestea (hotararile de Guvern- n.r.), in conformitate cu prevederile OUG nr. 92/2003 republicata, privind Codul de Procedura Fiscala, constituie stop la sursa, pentru care se fac responsabili initiatorii notelor de fundamentare si semnatarii hotararilor, fapte pedepsite de legea fiscala si penala", se arata in raportul Comisiei de ancheta.
Apoi, cand Ministerul Agriculturii a instituit Administrarea speciala si supravegherea financiara la societate, nu s-au respectat o serie de prevederi legislative, de care se fac responsabili, in opinia Comisiei parlamentare, Administratorul Special Constantin Stefan, presedintele CA al Agentiei Domeniilor Statului, Daniel Dragan, si fostul ministru secretar de stat in Ministerul Agriculturii Gheorghe Albu (PNL). In plus, parlamentarii au concluzionat ca „Administratorul Special si ADS au manageriat pagubos SNIF, incercand prin modificarea Legii 138/2004 si HG 1.407/2004 sa o transforme intr-o afacere imobiliara".
Cazul RomAg ‘98
Comisia de ancheta parlamentara a audiat, pe durata mai multor luni, toti ministrii Agriculturii din ultimii 20 de ani, parlamentari si experti. A fost audiat chiar si fostul presedinte Emil Constatinescu. Singurul care nu a venit la audieri este fostul lider al PSD, Mircea Geoana. Aceasta desi „au fost facute toate invitatiile posibile", dupa cum spune presedintele Comisiei de ancheta, Valeriu Tabara (PDL). Comisia ar fi vrut sa afle de la Geoana, fost ambasador la Washington, care au fost „demersurile pe care le-a intreprins la Ambasada in privinta programului Romag ‘98 si a contractarii corporatiei americane Transchem".
Potrivit raportului, prin programul RomAg ’98, Regia Autonoma de Imbunatatiri Funciare (transformata ulterior in SNIF) a fost autorizata sa cumpere „pachete agricole, tehnologii si servicii" de la compania americana Transchem. Valoarea acestora era de peste 85 de milioane de dolari, bani care au fost obtinuti printr-un credit cu garantie guvernamentala si platiti companiei americane.
Autorii raportului mentioneaza ca, in 1997, „in momentul in care au inceput sa fie facute presiuni asupra membrilor guvernului pentru acceptarea legiferarii acestui program exista precedentul, care era in realitate acelasi program experimentat deja in Ucraina si Polonia". Cele doua state acceptasera credite in valoare de 120 de milioane de dolari si, respectiv, 75 de milioane de dolari pentru acelasi program care a esuat. Comisia astepta sa afle de la Mircea Geoana de ce s-a acordat creditul companiei americane din moment ce programe similare isi dovedisera ineficienta, iar Cehia tocmai refuzase oferta.
Cele 85 de milioane de dolari au fost practic pierdute pentru ca asa-numitele pachete (adica o combina, un tractor, o semanatoare, o instalatie de irigatii etc), estimate la 990.000 de dolari fiecare, nu au mai ajuns la fermieri, ci la firme cu relatii sus-puse.
Cine sunt responsabilii?
In ciuda nenumaratelor nereguli inregistrate, Comisia parlamentara de ancheta s-a ferit sa precizeze explicit persoanele responsabile. De pilda, cand pomenesc cele peste 140 de titluri executorii emise in favoarea ANAF, AVAS sau a diversilor creditori, membrii Comisiei de ancheta s-au multumit sa scrie ca acestea au fost „generate de contracte oneroase semnate de directorii generali ai SNIF SA Bucuresti din 2000 pana astazi". Nici un cuvant insa despre cine sunt acesti directori si, mai ales, cine i-a pus in functie si le-a tolerat lipsa de implicare.
Presedintele Comisiei de ancheta, deputatul Valeriu Tabara, explica absenta unor nominalizari prin faptul ca „s-a mers pe institutii, nu pe persoane". „In cazul RomAg, care este cel mai grav, s-au dat nume", spune el. Valeriu Tabara estimeaza ca, desi este greu de facut o evaluare, pierderile inregistrate in acest sector ar fi de 15 miliarde de euro, in ultimii 20 de ani, in conditiile in care valoarea totala a patrimoniului ar ajunge la 60 de miliarde de euro. Democrat-liberalul ne-a explicat ca pierderile foarte mari ar fi aparut si din cauza ca „doua milioane de sisteme de eroziunea solului au disparut", dar si pentru ca „s-au facut modernizari de spatii unde au fost montate pompe cu volume mai mari decat se poate pompa" sau „au fost cumparate pompe foarte scumpe".
