Un nou studiu realizat de Universitatea din Chicago atrage atenția că schimbările climatice care apar din cauza activității omului complică predicțiile meteorologice, în special atunci când e vorba de furtuni.
„Schimbarea poziției furtunilor, ca răspuns la schimbările climatice antropogenice, depinde de modul în care gradientul de temperatură ecuator-pol se va schimba. Printre factorii care influențează acest gradient, schimbările structurii norilor reprezintă una din cele mai importante piese ale puzzle-ului”, a explicat Tiffany Shaw, profesor asistent în domeniul științelor geofizice la Universitatea din Chicago.
Gradientul înseamnă variația unui element meteorologic, fie că este vorba de temperatură sau de presiune, în funcție de distanță.
O explicație mai simplă ar fi că încălzirea cauzată de concentrația crescută de dioxid de carbon în aer poate duce la formarea norilor în straturile mai înalte ale atmosferei, iar aceștia reflectă o parte mai mare a radiației solare, astfel că temperaturile nu mai cresc foarte mult în acele zone. În același timp, însă, pătura de nori creează un efect de seră, iar aerul de dedesubt rămâne mai cald acele zone.
Cel mai important mesaj al acestui studiu, publicat în data de 29 august 2016 în revista Nature Geoscience, este că oamenii de știință și meteorologii sunt în imposibilitatea de a prezice într-un mod satisfăcător aceste furtuni cauzate de schimbările climatice.
„Normal că schimbările rapide și variabilitatea foarte ridicată a elementelor studiate în orice domeniu duce la dificultăți în găsirea unor modele de evoluție a respectivelor elemente, iar orice prognoză devine mai greu de realizat. În momentul în care factorii perturbatori sunt mai puțini, iar lucrurile nu se schimbă un timp îndelungat, atunci știi la ce să te aștepți și în viitor. Modelele sunt aceleași, circulația este aceeași. Atunci când populația este în creștere, iar zonele poluante duc implicit la o încălzire galopantă a atmosferei, sigur că și mișcarea maselor de aer se modifică, se intensifica în anumite zone, își schimbă brusc traiectoria și atunci este mai greu să prevezi ce se va întâmpla în următorul interval de timp”, a explicat meteorologul Digi24, Simona Căpșună, pentru Green Report.
Când s-a referit la evoluția în timp a zonelor care pot conduce la schimbarea climei dintr-o regiune mai extinsă, aceasta a dat exemplu României.
„Ţara noastră a devenit în ultimii 10 ani, cel puțin, o zonă cu poluare redusă, datorită, printre altele, dispariției marilor combinate și întreprinderi industriale și demografiei în scădere. În același timp, în alte țări din Europa și nu numai, lucrurile au evoluat exact invers, iar studiile pe medie și lungă durată trebuie să țină cont permanent și să urmărească în dinamica lor aceste variații în timp și spațiu a factorilor care influențează atmosfera și mediul în general.”, a mai spus Simona Căpșună.
