În urma unui studiu elaborat de doi cercetători independenți, Comisia Europeană a primit recomandarea de a promova o definiție comună a criminalității de mediu în statele membre UE, după ce oamenii de știință au ajuns la concluzia că profitul din infracțiunile de mediu este mai mare decât din cel din traficul de cocaină.
Prof. dr. Michael G. Faure, specializat în drept internațional și drept comparat al mediului la Universitatea din Maastricht și profesor de drept privat comparat și economie la Facultatea de Drept a Universității Erasmus din Rotterdam și dr. Kévine Kindji, cercetător la Institutul European de Cercetări Juridice Transnaționale din Maastricht (METRO), s-au ocupat de lucrare.
Finalizat în octombrie 2022, studiul a fost prezentat Comisiei pentru Petiții a Parlamentului European în ședința din ianuarie 2023.
Recomandările făcute de cei doi oameni de știință sunt:
- Să promoveze o definiție comună a infracțiunilor de mediu în statele membre, care să contribuie la elaborarea de orientări privind cadrele legislative și măsurile de aplicare;
- O clasificare adecvată a infracțiunilor de mediu drept „infracțiune gravă” ar trebui considerată o bază fundamentală pentru reformele politicilor;
- Să promoveze o mai mare armonizare a altor concepte cheie ale dreptului penal al mediului în întreaga lume statelor membre ale UE pentru a asigura o abordare mai consecventă;
- Dezvoltarea mecanismelor obligatorii de raportare a infracțiunilor de mediu și a încălcărilor conexe pentru a îmbunătăți colectarea datelor. Sunt necesare statistici de încredere și mai complete pentru a ghida actiuni de reglementare în concordanță cu amploarea problemei;
- Un procuror ecologic european nu se află pe primul loc pe agenda politică pe termen scurt a UE. Trebuie luată în considerare necesitatea unei soluții intermediare care să vizeze împuternicirea organism supranațional pentru a completa eforturile statelor membre de aplicare a legii și pentru a facilita cooperarea și investigarea infracțiunilor transfrontaliere de mediu;
- Este necesară o abordare mai holistică a combaterii criminalității ecologice pentru a ține seama de convergenţa criminalităţii. În acest sens, este necesară o cooperare multidisciplinară eficientă și ar trebui, de asemenea, să încerce să concilieze administrația competentă, cea de aplicare a legii și cea judiciară;
- Recunoașterea infracțiunilor de mediu ca infracțiuni grave și o forme de crimă organizată. Acest lucru ar lărgi gama de instrumente de investigație și facilitarea cooperării transfrontaliere;
- Încurajarea, facilitarea și finanțarea unei mai mari cooperări între statele membre pentru a asigura un răspuns eficient la natura transnațională a criminalității ecologice;
- Promovarea în continuare a implicării societății civile prin creșterea gradului de conștientizare și creșterea transparenței;
- Monitorizarea mai bună a conformității entităților în legătură cu obligațiile lor. Acest lucru ar contribui, de asemenea, la consolidarea investigațiilor financiare și, în cele din urmă, a urmăririlor penale.
La sfârșitul anului 2019, Comisia Europeană a pus bazele unei noi strategii de creștere pentru Europa, care vizează abordarea amenințării existențiale a schimbărilor climatice. În acest cadru, european Green Deal ocupă o poziție proeminentă și deschide calea pentru schimbări pentru o economie a UE modernă, eficientă din punct de vedere al resurselor și competitivă.
„Infracțiunile de mediu au produs în Europa ultimilor ani mai mult profit decât traficul de cocaină. Haideți să mai scriu o dată: tăierile ilegale de pădure, traficul de deșeuri, braconajul și traficul de specii protejate sunt mai profitabile decât cocaina! Piaţa cocainei, al doilea cel mai consumat drog în UE după canabis și aflat la niveluri de trafic fără precedent a reprezentat 10,5 miliarde de euro în 2020. Anual, doar din deșeuri ilegale non-periculoase în UE se fac între 1,3 miliarde și 10,3 miliarde euro, la care se adaugă și sumele pentru traficul de deșeuri periculoase – între 1,5 și 1,8 miliade euro”, a scris europarlamentarul USR Vlad Gheorghe, unul dintre promotorii instituirii procurorului verde, pe pagina sa de Facebook.
Infracțiunile de mediu, potrivit lui Gheorghe:
- au efecte dezastruoase și deseori permanente (distrugerea habitatelor, dispariția speciilor etc.)
- sunt transnaționale, nu cunosc granițe
- sunt extrem de profitabile
- nu presupun acum aproape niciun risc pentru infractori, care au cvasi-impunitate
- sunt asociate altor infracțiuni grave, de la corupție până la spălare de bani
- sunt comise de grupuri infracționale organizate, cu toate caracteristicile acestora, inclusiv violența specifică – activiștii de mediu și jurnaliștii agresați de hoții de lemne sau traficanții deșeurilor ilegale știu pe pielea lor despre ce vorbim.
Citește și: EXCLUSIV România va avea structuri dedicate și procurori specializați în infracțiuni de mediu
