Producția de energie verde ezită, România rămâne fidelă combustibililor fosili

• Energia regenerabilă fluctuează: în România, producția de energie solară a crescut cu 53%, dar energia eoliană și hidroenergia au scăzut cu 16% și 23%.

• Importuri în creștere: România a compensat scăderea producției interne printr-o creștere de 60% a importurilor de energie electrică.

• Cărbunele și gazele rezistă: deși regenerabilele avansează, România rămâne dependentă de combustibilii fosili, iar producția din termocentrale a scăzut doar cu 3%.

În 2024, energia regenerabilă a continuat să crească în Uniunea Europeană și în România, însă producția totală de electricitate la nivel național a scăzut, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) și raportului „The EU Power Sector in 2024”.

Energia solară a fost principalul motor al tranziției energetice în UE, depășind cărbunele pentru prima dată în mixul energetic.

În România, producția solară a crescut semnificativ, însă acest avans nu a fost suficient pentru a compensa scăderea hidroenergiei și a energiei eoliene.

Energia solară crește rapid, dar hidro și eolianul scad

Energia solară a fost sursa cu cea mai mare creștere în România și la nivel european. În Uniunea Europeană, energia solară a produs 11% din totalul electricității și a depășit cărbunele pentru prima dată.

Producția solară a crescut cu 22% în UE, ajungând la 304 TWh, datorită unor noi capacități instalate record, de 66 GW.

În România, producția de energie solară a fost de 3,408,2 milioane kWh, în creștere cu 1,183,2 milioane kWh (+53%) față de 2023.

În schimb, energia eoliană și hidro au scăzut în România:

• Energia eoliană: 6,358,6 milioane kWh, în scădere cu 1,266,6 milioane kWh (-16%).
• Energia hidro: 14,313,4 milioane kWh, în scădere cu 4,308 milioane kWh (-23%).

La nivel european, hidroenergia a înregistrat o revenire de +10%, datorită precipitațiilor peste medie în majoritatea regiunilor, dar sud-estul Europei, inclusiv România, a fost afectat de secetă.

Energia eoliană a reprezentat 17% din producția totală de electricitate în UE, cu un total de 477 TWh, însă creșterea capacității instalate nu s-a tradus într-o producție mai mare, din cauza vânturilor mai slabe față de 2023. Cu toate acestea, energia eoliană a continuat să fie a doua cea mai importantă sursă de electricitate în UE, depășind gazele naturale pentru al doilea an consecutiv.

Scădere record pentru combustibilii fosili în UE, dar România încă depinde de cărbune și gaze

În 2024, producția de electricitate din combustibili fosili a scăzut în Uniunea Europeană cu 9%, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele patru decenii.

Energia pe bază de cărbune a coborât sub 10% din totalul producției europene, ajungând la 269 TWh, iar gazele naturale au scăzut pentru al cincilea an consecutiv, reprezentând 16% din producția totală (430 TWh).

În România, producția de energie electrică din termocentrale a fost de 17,455,7 milioane kWh, în scădere cu 549,5 milioane kWh (-3%).

În UE, producția de energie din cărbune a scăzut cu 16%, iar în 16 dintre cele 17 state membre care mai folosesc cărbune, această sursă a fost marginalizată.

Germania și Polonia au rămas singurele țări unde cărbunele joacă încă un rol semnificativ, dar și acolo producția a scăzut cu 17% (Germania) și 8% (Polonia).

Gazele naturale au înregistrat o scădere de 6% în UE, cu reduceri notabile în Italia (-2%), Spania (-19%) și Olanda (-5%). Această scădere a fost mai uniformă decât în cazul cărbunelui, afectând 14 dintre cele 26 de state care folosesc încă această sursă de energie.

La nivel european, această tranziție a permis o reducere a emisiilor de CO₂ din sectorul energetic cu 9%, ajungând la 585 milioane de tone, mai puțin de jumătate față de vârful atins în 2007.

România importă tot mai multă energie

Din cauza scăderii producției interne, România a fost nevoită să crească importurile de energie electrică cu 5,184,8 milioane kWh (+60%), ajungând la 13,800,8 milioane kWh.

În același timp, exporturile de electricitate au scăzut cu 791,1 milioane kWh (-7%), ajungând la 10,843,3 milioane kWh.

Consumul de energie electrică în creștere

Consumul final de energie electrică în România a fost de 50,508,1 milioane kWh, în creștere cu 1,8% față de anul precedent. Această creștere s-a datorat:

• Consumului în economie: 38,265,5 milioane kWh, în creștere cu 613,9 milioane kWh (+1,6%).
• Consumului populației: 11,846,2 milioane kWh, în creștere cu 314 milioane kWh (+2,7%).
• Iluminatului public: 396,4 milioane kWh, în scădere cu 28,3 milioane kWh (-6,7%).

Tendința este similară cu cea observată la nivelul Uniunii Europene, unde cererea de energie electrică a crescut cu 1%, după doi ani de scădere.

Creșterea consumului s-a înregistrat în 22 dintre cele 27 de state membre, însă Germania a fost o excepție, consumul rămânând aproape neschimbat, cu 11% sub nivelul din 2019.

În Uniunea Europeană, consumul total de electricitate a rămas cu 5% sub nivelul din 2019, dar este posibil ca tendința să se inverseze în viitor, pe măsură ce crește utilizarea energiei electrice pentru vehicule electrice, centre de date și infrastructură digitală.

Eurostat: În 2023, energia regenerabilă a atins un record în UE

Potrivit Eurostat, energia regenerabilă a atins un nou record în Uniunea Europeană în 2023, reprezentând 45,3% din consumul brut de electricitate, cu 4,1 puncte procentuale mai mult decât în 2022. Aceasta a representat cea mai mare creștere anuală din 2004 până în prezent, depășind avansurile semnificative din 2022 (+3,5 pp) și 2020 (+3,3 pp). Această tendință a fost susținută în principal de expansiunea accelerată a energiei eoliene și solare.

La nivel european, energia eoliană și hidroenergia au contribuit împreună la peste două treimi din electricitatea regenerabilă, reprezentând 38,5%, respectiv 28,2% din total.

Energia solară a avut o pondere de 20,5%, iar biocombustibilii solizi și alte surse regenerabile au însumat 6,2% și 6,6%.

Creșterea energiei solare a fost spectaculoasă în ultimul deceniu, de la doar 7,4 TWh în 2008 (1% din total) la 252,1 TWh în 2023, consolidându-se ca cea mai dinamică sursă regenerabilă.

Diferențele între statele membre sunt însă semnificative. Austria (87,8%) și Suedia (87,5%) domină clasamentul, bazându-se în principal pe hidroenergie și eolian. Danemarca, cu 79,4%, este lider în utilizarea energiei eoliene, în timp ce țări precum Portugalia (63,0%), Spania (56,9%) și Finlanda (52,4%) au depășit pragul de 50% energie din surse regenerabile.

La polul opus, Malta (10,7%), Cehia (16,4%), Luxemburg (18,0%) și Ungaria (19,5%) au cele mai mici ponderi de energie regenerabilă în mixul energetic.

Concluzii

Datele pentru 2024 arată că România se află într-o situație diferită față de restul Uniunii Europene.

Deși energia solară crește rapid, țara rămâne dependentă de combustibili fosili și importuri, în timp ce alte state europene reduc masiv producția din surse poluante.

În UE, ponderea energiei regenerabile a ajuns la 47% din producția totală de electricitate, iar sursele curate (inclusiv nuclearul și hidroenergia) au reprezentat 71%, ambele fiind recorduri istorice.

Schimbările climatice afectează producția și vânzarea de energie a Hidroelectrica

Granturi pentru energie geotermală și surse regenerabile de energie